Copos: Procurorul DNA a cerut luarea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara din simţul spectacolului

El consideră că acţiunea DNA a fost făcută doar cu scopul de a da o lovitură de imagine negativă celor opt oameni de fotbal acuzaţi în dosar. "Nu trebuie să fii un geniu ca să înţelegi imediat că solicitarea procurorului era lipsită de orice temei. Atunci de ce a făcut-o? Foarte simplu: din simţul spectacolului! Pentru a capta atenţia unei ţări întregi. Pentru a se menţine în «prime time». Trebuie să recunosc, felicitându-l pe procuror, că stratagema «i-a ieşit» perfect. Iar presa a jubilat: «avem ce scrie o săptămână»; cei 8 din dosar au mai încasat o lovitură de imagine", afirmă oficialul rapidist.

Copos îl felicită ironic pe procuror, căruia îi reproşează că prin acţiunile sale "rupe vertebrele economiei româneşti". "Felicitări, domnule procuror! Rupeţi una câte una vertebrele economiei româneşti, adică investitorii autohtoni, şi re-construiţi ţara fără ei. Sunt curios cum o veţi face", spune George Copos.

Acţionarul rapidist demontează punct cu punct argumentele pentru care DNA a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie luarea măsurii de interdicţie de a părăsi ţara în cazul celor opt.

În ceea ce priveşte atitudinea vehementă faţă de instanţă, el afirmă că niciodată o pedeapsă care nu este definitivă, o poziţie faţă de o instituţie a statului nu poate impune luarea unei măsuri preventive. "Până la condamnarea sa definitivă, orice persoană se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Dincolo de faptul că subsemnatul nu am manifestat, până la data formulării cererii de faţă, în niciun fel o atitudine vehementă, este bunul drept al meu, ca persoană prezumată nevinovată, să îmi clamez nevinovăţia", spune acţionarul FC Rapid.

El susţine că nu a înstrăinat nicio parte din bunurile sau acţiunile pe care le deţine la diferite societăţi comerciale, aşa cum susţine procurorul. De asemenea, cererea de intrare în insolvenţă a SC Fotbal Club Rapid SA a fost formulată în urma deciziei AGA, iar prin declanşarea procedurii a evitat "săvârşirea infracţiunii de bancrută simplă".

George Copos menţionează că nu deţine importante valori financiare în străinătate şi că afacerile dezvoltate în ultimii 23 de ani se află în România.

Referitor la întâlnirea care a avut loc la hotelul său cu Gigi Becali, Victor Becali şi Cristi Borcea, acţionarul rapidist precizează că aceasta nu a fost una conspirativă, cum susţine DNA. "Întâlnirea la care face referire parchetul a avut loc în holul Hotelului Crowne Plaza, loc public prin excelenţă, şi a avut drept obiect discutarea unor aspecte de natură sportivă cu avocaţi pledanţi în faţa organelor FIFA", explică George Copos.

Oficialul clubului giuleştean concluzionează că acţiunea DNA a fost o "cerere năucitoare" care "se constituie într-o încrengătură de deducţii, ipoteze şi forţări ale logicii", fără "urmă de prezumţie de nevinovăţie, de proporţionalitate şi rezonabilitate" prin care procurorul şi-a propus să capteze atenţia opiniei publice şi a mass-media.

ICCJ a respins, marţi seara, cererea DNA privind aplicarea interdicţiei de a nu părăsi ţara pentru cei opt oameni de fotbal, Gheorghe Copos, Jean Pădureanu, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Gheorghe Popescu şi Gheorghe Nețoiu, implicaţi în dosarul transferurilor de jucători.

Decizia poate fi contestată la completul de cinci judecători al ICCJ.

DNA a cerut interdicţie de a părăsi ţara în cazul celor opt oameni din fotbalul românesc motivând, printre altele, că aceştia au început să înstrăineze bunurile pe care le deţin sau să facă cereri de intrare în insolvenţă a cluburilor de fotbal.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care în 12 noiembrie 2012 i-a condamnat pe toţi cei opt oameni de fotbal la pedepse cu închisoarea, cu suspendare sau cu executare.
Toţi cei opt oameni de fotbal au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti la instanţa supremă, care va da o sentinţă definitivă în acest dosar.

Cei opt oameni de fotbal au fost deferiţi justiţiei în 2 octombrie 2008, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB. Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.

Citeşte şi: ICCJ a respins cererea DNA în dosarul privind transferurile de jucători. Cei opt au dreptul să părăsească România