Video Cristina Tarcea contestă procedura numirii unui nou şef la Instanţa Supremă / Savonea: Nu este cazul să discutăm despre legalitate / Corbu: Procedura a fost demarată de CSM

UPDATE: Tarcea susţine că procedura pentru şefia ÎCCJ nu respectă legea. Corbu: Procedura, demarată de CSM

Actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie, Cristina Tarcea, a susţinut, joi, că procedura pentru desemnarea şefului Instanţei Supreme nu respectă legea pentru că respectiva candidatură trebuia depusă în termen de 30 de zile de la vacantarea postului, ori mandatul ei expiră în septembrie.

Cristina Tarcea a declarat, joi, că procedura pentru desemnarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) nu respectă legea pentru că, potrivit legii, candidaturile trebuiau depuse în termen de 30 de zile de la vacantarea postului, ori mandatul ei expiră în septembrie, şi a întrebat-o pe Corina Corbu dacă validează, prin prezenţă, o asemenea procedură.

Redăm dialogul din cadrul audierii Corinei Corbu în Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii:

"Cristina Tarcea: Doamna preşedintă, permiteţi-mi, vă rog să vă adresez nişte întrebări, o primă întrebare se referă la următorul aspect, într-un interviu pe care l-aţi dat când v-aţi depus candidatura, aţi declarat următoarele "Tot ce îmi doresc este ca la înalta Curte să domnească supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, în acest context eu vă întreb pe dumneavoastră, aţi valida vreodată prin prezenţa dumneavoastra sau prin votul dumneavoastr o procedură care nu respectă legea?

Corina Corbu: Fără îndoială că nu îmi doresc decât să respect legea

Cristina Tarcea: Nu aţi valida nici prin prezenţă, nici prin vot o procedură care nu respectă legea? În acest context, aş dori punctul de vedere sincer al dumneavoastră, procedura de astăzi şi candidatura dumnevoastră respectă dispoziţiile legale?

Corina Corbu: Eu, în calitate de candidat nu cred că aş putea să îmi exprim un astfel de punct de vedere, în condiţiile în care m-am înscris într-o procedură care a fost demarată de CSM. Am urmat o procedură demarată de CSM, eu consider că ea se înscrie unor dispoziţii legale.

Cristina Tarcea: Vă asumaţi riscul unei vulnerabilziaări al ÎCCJ prin faptul ca participaţi la o procedură care ar putea ridica probleme de legalitate?

Lia Savonea: Nu cred că este cazul să discutăm despre legalitatea procedurilor. Candidatul răspunde întrebărilor legate de managementul instanţei.

Cristina Tarcea: Vreau să aflu un punct de vedere sincer. Declaraţia dânsei e că nu acceptă decât respectarea legii

Lia Savonea: Nu e cadrul şi nu e competenţa candidatului să se pronunţe

Cristina Tarcea: Îmi permiteti sa continui?

Lia Savonea: Nu, doamna preşedinte

Cristina Tarcea: Este vreun punct care îmi interzice să pun întrebări?

Lia Savonea: Nu, dar este un cadru legal fixat de lege şi regulament

Cristina Tarcea: Judecătorii ÎCCJ care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. 1 îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte a devenit vacantă.

Corina Corbu: Eu dacă aş avea cel mai mic sentiment dacă aş putea vulnerabiliza procedura ÎCCJ, eu nu m-aş afla aici.

Cristina Tarcea: Această procedură declarată în pofida dispoziţiilor legale este de natură a vulnerabiliza ÎCCJ?

Corina Corbu: Eu cred că dacă această procedură este în afara legii, nu pot eu să mă pronunţ în acest moment. Este o chestiune de interpretare a textului şi eu cred că în alt cadru se va putea efectua.

Cristina Tarcea: Nu este O chestiune de interpretare a textului. Termenii legali sunt extrem de concreţi şi lipsiţi de echivoc. 30 de zile de la vacantarea postului.

Corina Corbu: Eu cred că atâta vreme cât CSM a demarat această procedura, cred că a avut în vedere acest text".

UPDATE Corbu: Au fost dificultăţi în colaborarea ÎCCJ atât cu instanţele de judecată, cât şi cu instituţii

Corina Corbu, singurul candidat la conducerea Înaltei Curţi, care susţine la ora transmiterii ştirii interviul în faţa CSM, a declarat că au existat dificultăţi în comunicarea Instanţei Supreme cu celelalte instanţe de judecată, dar şi cu anumite instituţii, ceea ce a imprimat un grad de lentoare.

"Au existat anumite dificultăţi, spun eu, în comunicarea Înaltei Curţi atât în interiorul instanţei, cât şi în exterior. Au fost sesizatae şi anumite dificultăţi şi în colaborarea Înaltei Curţi atât cu instanţele de judecată şi, uneori, şi cu anumite instituţii. Toate aceste aspecte, în opinia mea, au imprimat un anumit grad de lentoare procesului de modernizare al Instanţei Supreme, însă am considerat că acest lucru se datorează într-un fel sau altul şi nu aş personaliza, pur şi simplu aşa a fost conjunctura, acestea au fost provocările, astea sunt rezultatele", a declarat Corina Corbu, în cadrul interviului în faţa Secţiei de Judecători a Consililui Superior al Magistraturii.

Judecătorul a evidenţiat ca dificultăţi la nivelul activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi volumul excesiv de muncă, întârzieri, lipsa unor aplicaţii informatice, dificultăţi în comunicare şi cu instanţele de judecată. Corina Corbu a reiterat problema sediului Instanţei Supreme.

"Am avut în vedere ultimul raport dat publicităţii de Comisia Europeană: resursele umane inadecvate, cele materiale, sediul ÎCCJ e o problemă veche, dar mereu actuală, făra rezolvarea acestei probleme, nu putem face treabă. Preşedintele e cel care trebuie să imprime principalele direcţii ale ÎCCJ, preşedintele trebuie să propună direcţiile aplicabile oricărei secţii. Trebuie să se asigure că toate deciziile sunt acceptate în mod corect, uneori lucrurile au fost trimise într-un mod cu tensiuni. Preşedintele e cel care trebuie să asculte şi să valorifice resursele umane, experienţă profundă. Eu cred că toate cele 4 secţii trebuie să-şi desfăşoare activitatea într-un sediu nou, comunicarea între judecătorii celor 4 secţii trebuie să fie una reală. Deşi a fost pe agenda conducerii ÎCCJ, cred că ar trebui să se găsească o rezolvare. E o problema de 20 de ani asta cu mutatul, acest sediul impropriu a condus la deteriorarea actului de justiţie", a completat judecătorul.

UPDATE Cristina Tarcea: Asupra judecătorilor ÎCCJ au existat şi vor fi întotdeauna presiuni

Actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, a declarat, joi, înaintea interviului Corinei Corbu, că asupra judecătorilor Instanţei Supreme au existat şi vor fi întotdeauna presiuni, precizând că e de acord cu scoaterea preşedintelui din numirea şefului ÎCCJ.

"Orice mandat al preşedintelui Înaltei Curţi este dificil şi în acelaşi timp trebuie să recunosc faptul că dificultatea unui mandat prezidă şi din contextul social, aşa că nu am toate datele pentru a vă spune în ce măsură va fi sau nu un mandat dificil", a declarat Cristina Tarcea, la sosirea la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că asupra judecătorilor au fost mereu presiuni. "Aşa cum am mai spus, asupra judecătorilor Înaltei Curţi, care asta e competenţa prevăzută de lege, judecă cauzele în funcţie de calitatea persoanei au existat şi vor fi întotdeauna presiuni, important e ca judecătorii Înaltei Curţi să fie puternici, drepţi şi verticali".

Chestionată cât de mult contează faptul că preşedintele României a fost scos din jocul numirii şi că această sarcină îi revine Secţiei pentru Judecători, Cristina Tarcea a precizat că este de acord cu această soluţie legislativă.

"Am mai spus şi în alte împrejurări faptul că, cu riscul de a fi impopulară pentru un anumit segment al societăţii, că asta mi se pare o soluţie legislativă corectă într-o societate în care mizăm pe independenţa justiţiei, problema nu este acolo, tot aşa cum am mai arătat şi altă dată, problema majoră a societăţii române este a oamenilor pe care îi promovăm în acele instituţii. (...) Nu, atunci când am fost întrebată de ce nu am candidat am răspuns altceva, răspuns pe care mi-l păstrez şi anume faptul că îmi este foarte dor să trăiesc alături de oameni obişnuiţi, normali , cu bun simţ şi cu multă onestitate. Nu e vorba neapărat de Înalta Curte, pentru că aşa cum am arătat colectivul de la Înalta Curte este un colectiv minunat. Este vorba de altă ocazii care vizau relaţiile şi instituţionale, dar şi personale", a completat Tarcea.

UPDATE: Judecătorul Corina Corbu, singurul candidat pentru conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a declarat, joi, înaintea interviului de la CSM, că este pregătită şi că nu are niciun motiv de temere.

"Da, sunt pregătită. Eu nu am niciun motiv de îndoială, cel puţin eu nu cunosc un asemenea motiv, aşa că sunt pregătită. Nu, nu îmi doresc preluare, nu e o chestiune de dorinţă. Vom vedea (dacă va fi un mandat greu -n.r.)", a declarat Corina Corbu, la sosirea la sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit ordinii de zi afişate marţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Secţia pentru judecători a programat pentru joi, 18 iulie, la ora 10.00, interviul pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

Singurul magistrat care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este judecătorul Corina Corbu, în vreme ce actualul preşedinte al instanţei supreme, Cristina Tarcea, nu şi-a depus dosarul pentru un nou mandat.

CSM a declanşat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcţiei de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.

Corina Corbu a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul de corupţie în care a fost vizată şi Gabriela Bîrsan. În urma deciziei de achitare, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, anul trecut, decretul de numire a Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al Secţiei de contencios administrativ din cadrul ÎCCJ, pe o perioadă de trei ani.

Potrivit anunţului CSM, candidaţii pentru funcţia de şef al Înaltei Curţi vor susţine, în faţa Secţiei pentru judecători, un interviu care constă în susţinerea planului managerial şi verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, fiind vizate capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, resistenţa la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung etc.