Corina Creţu a sesizat CE privind exploatarea românilor de către angajatori din alte state UE

"Articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii, în ceea ce priveste ocuparea forţei de muncă, remunerarea şi celelalte condiţii de muncă. Acest cadru trebuie completat cu măsuri de sprijin a lucrătorilor, pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru", scrie Creţu în interpelarea sa, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Ea a arătat că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă, fără respectarea unor drepturi, cum ar fi plata orelor suplimentare, iar cadrul normativ european ar trebui să fie mai constrângător pentru angajatori în acest sens.

Eurodeputatul PSD, vicepreşedinte al Grupului Socialist din PE, a amintit de cazurile de abuzare a unor lucrători români dezvăluite tot mai des de presa europeană. "Săptămâna trecută a atras atenţia situaţia precară a zeci de români, care lucrează în Bruxelles, in industria cărnii, majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. Este, de asemenea, cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie, pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. Peste 20 de persoane au fost obligate, în regiunea Zealand, să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile. În Marea Britanie, BBC a dezvăluit, recent, relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier. Imigranţii angajaţi ca persoane fizice autorizate sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie, nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial", a exemplificat Corina Creţu.

Totodată, europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători, care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile.