Corlăţean: Identificarea românului, îngreunată pentru că pe listă era prenumele Andre, nu Andrei

Titus Corlăţean a precizat că, după consultarea primului ministru, a decis reactivarea Celulei de criză a MAE, la 17 iulie, având două obiective extrem de importante, situaţia din Ucraina şi evoluţiile din Gaza, el adăugând că prioritatea acestei structuri, în privinţa tragediei din Ucraina, a fost ”accesul la informaţii cât mai rapide şi complete posibil privind existenţa sau inexistenţa unor cetăţeni români în avion”.

Corlăţean a explicat că toate statele care au fost direct interesate de eventualitatea prezenţei unor pasageri de naţionalitatea respectivă au depins şi depind în continuare de informaţiile autorităţilor din Malaezia, de informaţiile companiei aeriene şi a celulei de criză olandeze, cu centrul la Haga, alte canale de informare fiind autorităţile ucrainene şi, în cazul României, un contact direct cu autorităţile canadiene.

Ministrul de Externe a arătat că, în general, companiile aeriene nu transmit listele cu numele şi identitatea pasagerilor, astfel că celula de criză a primit la un moment dat din partea companiei aeriene o evidenţă cu numărul de pasageri, pe cetăţenii, fără nume sau alte elemente de identificare cu caracter personal.

”O altă informare, din partea companiei aeriene, a fost că nu există niciun pasager, în avionul care s-a prăbuşit în Ucraina, deţinător de cetăţenie română”, a mai spus Corlăţean.

Potrivit ministrului de Externe, celula de criză olandeză a pus la dispoziţie mai multe elemente. El a adăugat că, o lungă perioadă, nu au fost transmise decât o listă cu nume şi prenume, fără date de identitate sau date de naştere, ceea ce a creat o dificultate în a verifica cetăţeniile pasagerilor.

Corlăţean a mai afirmat că membrii celulei de criză din cadrul MAE au mers mai departe şi au solicitat ambasadelor elemente suplimentare privind datele de naştere sau alte elemente pentru identificarea victimelor tragediei aviatice.

Ministrul de Externe a precizat că, în situaţia tânărului student cu dublă cetăţenie, română şi canadiană, în lista înregistrată de compania aeriană prenumele acestuia era greşit, Andre în loc de Andrei.

”Asta a generat dificultăţi în identificarea pasagerului. Ulterior, datorită comunicării cu autorităţile canadiene, am primit şi informaţia corectă, şi ulterior s-a primit şi data naşterii, astfel încât în două minute, folosind şi baza naţională de date, a fost identificată cetăţenia”, a mai declarat Titus Corlăţean.

Ministrul a făcut un apel la reţinere în legătură cu situaţia dramatică a familiei tânărului.

Titus Corlăţean a spus că celula de criză a transmis disponibilitatea autorităţilor române de a se ocupa de procedurile de repatriere a rămăşiţelor pământeşti ale acestuia, de a ajuta la identificarea, la faţa locului, dar familia a preferat, pentru că are reşedinţa în Canada, ca autorităţile canadiene să se ocupe de aceste proceduri.

Ministrul de Externe a arătat că a avut discuţii cu omologii olandez şi canadian, cărora le-a transmis compasiunea şi solidaritatea poporului român, în urma acestui tragic eveniment.

Corlăţean a mai spus că procredurile continuă, pentru că există încă un număr de pasageri, pe listă, doar cu nume şi prenume.

”Nici autorităţile olandeze, nici la faţa locului nu se ştiu încă toate datele pentru permiterea identificării şi, în cazul nostru, identificarea suplimentară, în baza de date, pentru a vedea dacă nu există un nou caz de dublă cetăţenie. Prezumţia celulei de criză din România, văzând lista cu nume şi prenume şi rezonanţele, este că nu vom avea o astfel de situaţie, dar vrem să fim siguri, pentru că, în cazul studentului de la Cluj, prenumele din lisă era Andre, iar la final, numele corect era Andrei. Prezumţia este reţinută, dar vrem să fim siguri”, a mai spus Corlăţean.

Un avion de tip Boeing 777 aparţinând companiei Malaysia Airlines care asigura o legătură între Amsterdam şi Kuala Lumpur, la bordul căruia se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului, s-a prăbuşit, joi, la Snejnoie, în regiunea Doneţk, scena unor lupte intense între trupe guvernamentale ucrainene şi separatişti proruşi.

Toate persoanele care se aflau la bord au murit.

Cetăţeni din cel puţin nouă ţări, între care Australia, Belgia, Canada, Germania, Malaysia, dar şi unul cu dublă cetăţenie, canadiano-română, se aflau la bordul avionului, care ar fi fost doborât cu ajutorul unui sistem de apărare antiaeriană, potrivit unor oficiali americani.

Autorităţile de la Kiev şi separatiştii proruşi se acuză reciproc de doborârea avionului.

Studentul de la Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca mort după prăbuşirea avionului, alături de iubita sa, şi ea studentă la Medicină în Cluj, avea cetăţenie română şi canadiană şi studiase la un liceu şi la o universitate din Canada.

Vineri dimineaţă, MAE a anunţat că pe lista de pasageri nu se afla niciun cetăţean român. După câteva ore, MAE a anunţat că între victime se află şi un român cu dublă cetăţenie.