Corlăţean vrea ca Guvernul şi Parlamentul să aibă dialog pe tema modificărilor impuse de CEDO

Potrivit lui Corlăţean, România este" inclusă în pachetul celor nouă sau zece state în legătură cu care se constată deficienţe sistemice" în diferite domenii, reflectat de altfel de jurisprudenţa Curţii Europene.

"În cazul României, chestiunea legată de modul în care funcţionează sistemul de despăgubire pe această temă a proprietăţii figurează în mod clar, în mod evident. Şi venind, ajungând la acest punct al unui bilanţ care nu este neapărat fericit, cred că ar trebui să privim de o manieră juridică şi politică în acelaşi timp situaţia actuală şi mai ales perspectivele", a arătat senatorul PSD, în cadrul Conferinţei internaţionale privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), organizată, joi, la Bucureşti, de către Consiliul Europei, în colaborare cu Ministerul român al Afacerilor Externe şi cu sprijinul Human Rights Trust Fund.

În acest context, polticianul a făcut referire la un document care în urmă cu 12 ani avea caracter confidenţial. "O dezbatere pe care am avut-o la sfârşit noiembrie 1999, în Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei. (..) La acel moment, mai multe state central est-europene, fost comuniste, au ridicat o problemă sensibilă, dar care reflecta o a numită stare de spirit şi anumite realităţi din statele respective. Această problemă privea pe scurt cuantumul satifacţiei echitabile. Este adevărat stabilit în vechiul mecanism înainte de intrarea în vigoare a Protocolului 11", a spus Corlăţean.

El a precizat că era o temă sensibilă pentru că dorinţa inclusiv a statelor central est-europene a fost de "a nu interfera în niciun caz în independenţa şi autoritatea Curţii Europene a Drepturilor Omului".

"Nu putem negocia justiţia, dar în acelaşi timp dorinţa de a lansa un semnal care spunea pe scurt, atunci când realizăm adecvarea sancţiunilor şi stabilim cuantumul satisfacţie echitabilă, trebuie să ţinem cont de realităţile socio-economice existente într-un un anumit ciclu de dezvoltare, în anumite state, pentru că situaţia din statele central est-euroepene era fundamental diferită la acel moment şi continuă să fie diferită faţă de situaţia statelor care au avut o mai veche prezenţă în clubul democratic", a afirmat senatorul PSD.

Concluzia trasă, a spus Corlăţeanu, a fost aceea că era nevoie să fie luate în considerare circumstanţele socio-economice mult mai dificile ale statelor.

"Altfel spus este nerealist dacă vom aplica acelaşi tip de soluţie la Vest şi la Est, este nerealist să credem că mecanismul de despăgubire inclusiv în domeniul proprietăţii va funcţiona", a precizat politicianul.

El a subliniat faptul că nu este o chestiune care să vizeze punerea în discuţie a principiului justiţiei şi aplicării justiţiei.

"Este o maniera de a adecva la circumstanţe atunci când stabileşti cuantumul despăgubirii. E o problemă delicată şi am simţit nevoia să o menţionez pentru că a fost şi există această dezbatere de o manieră onestă. Care este situaţia în clipa de faţă ? După cauzele şi diferitele hotărâri a Curţii Europene în ceea ce priveşte România a apărut această hotărâre cu adevărat esenţială pentru arhitectura legislativă instituţională românească de acum înainte, mă refer la cauza Maria Atanasiu şi ceilalţi", a afirmat sursa citată.

Titus Corlăţean consideră că este un moment de oportunitate, pentru că CEDO a tot semnalat că nu funcţionează sistemul de despăgubiri.

"Sistemul de despăgubire nu este funcţional. Noi înţelegem din hotărârea Curţii că trebuie să găsim o soluţie care să respecte în egală măsură principile justiţiei, dar şi o soluţie realistă. Şi ne pune la dispoziţie 18 luni, statului român - asta însemnând Guvern, Parlament - să adoptăm o nouă legislaţie care să răspundă aşteptărilor Curţii Europene şi aşteptării cetăţenilor, în primul rând", a arătat Corlăţean.

Senatorul a pledat pentru găsirea justului echilibru, să fie evitată generarea, pe de o parte, a continuităţi nemulţumiri, frustrării a celor care aşteaptă o justă despăgubire, ştiind ce s-a întâmplat în perioada comunistă, iar, pe de altă parte, cum să fie evitate eventuale noi inechităţi cu privire la o altă categorie socială care a fost pusă în situaţii extrem de dificile.

"Cred că în astfel de situaţii este nevoie în primul rând de un efort bineînţeles de natură tehnică, juridică de analiză, dar în primul rând un efort de concertare politică, iar aici, dacă dorim să obţinem o soluţie legislativă şi echitabilă, dar şi durabilă, care să asigure stabilitate, este nevoie de consens politc. Cauza Broniowski contra Polonia ne oferă nouă, în România, un precedent extrem de util, de valoros şi ştiu că se va discuta pe această temă referitoare la aceeaşi problemă a modalităţii în care se putea rezolva despăgubirea cam 80.000 de famili cu bunurile abandonate, cu o problemă legată de cel de-al Doilea Război Mondial", a susţinut Corlăţean.

Polonia a adoptat plafonarea cuantumului satisfacţiei echitabile, permiţând accelerarea procesului de despăgubiri la un nivel rezonabil pe care bugetul naţional polonez a fost capabil să-l susţină de o manieră realistă. Soluţia poloneză a întrunit exigenţele Curţii Europene, dar şi mecanismul de executare a Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei.

În octombrie 2010, România a fost condamnată de CEDO, fiind obligată ca în maxim 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii Curţii Europene de la Strasbourg au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate, până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare ce se impun.

Judecătorii CEDO au stabilit că este problema măsurilor compensatorii în privinţa dreptului de proprietate este una sistemică a României, nerezolvată.

"Avem 18 luni la dispoziţie, începând cu luna octombrie 2010, avem de dus la îndeplinire, de pus în practică o hotărâre a Curţii Europene care este definitivă şi obligatorie pentru noi şi cred eu că prin dialog politic putem găsi o soluţie corectă care să răspundă concomitent celor două exigenţe pe care le-am menţionat", a spus Corlăţean.

Senatorul a adăugat că este "o şansă, o oportunitate, după două decenii", ca statul român să găsească "o soluţie justă, realistă, stabilă, durabilă", într-o problemă care "a fost extrem de sensibilă şi este sensibilă în societatea românească", politicianul declarând că Parlamentul are toată deschiderea şi tot interesul să rezolve, prin dialog politic cu Guvernul, problema.