Costin:Prin decizia CC privind Codul Muncii românii au pierdut doar o bătălie; vor fi mii de procese

Liderul Blocului Naţional Sindical (BNS) a spus că sindicaliştii nu se vor opri aici, ci vor ajunge şi la Curtea Europeană de Justiţie şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru că în noul Cod al Muncii sunt evidente prevederi neconstituţionale.

"Vom dovedi prin mii de procese pe care le vom câştiga că noul Cod al Muncii este neconstituţional, totodată încalcă flagrant directive şi prevederi ale legislaţiei europene. Codul Muncii nu are voie să exceadă legislaţiei europene, iar noi nu vom sta degeaba, vom riposta. Nu ne vom opri aici, am pierdut o bătălie, nu şi războiul", a subliniat Costin.

Liderul BNS a precizat că va pune la dispoziţia membrilor săi de sindicat un set de proceduri legale pe care fiecare să le poată folosi atunci când angajatorul abuzează de el.

"Vom dovedi în instanţe că am avut dreptate, vom pune la dispoziţia fiecărui membru un desfăşurător de proceduri complexe pentru a da angajatorul în judecată acolo unde există abuzuri", a spus Costin.

În opinia liderului sindical, decizia Curţii Constituţionale era de aşteptat, fiind acolo nişte judecători numiţi politic care "judecă stâmb".

"Curtea Constituţională este un complex obedient, trebuie regândit modul cum se ajunge judecător acolo, nu ar trebui să fie numiţi pe criterii politice, pentru că astfel ascultă de ordinele primite politic, ci ar trebui aleşi de popor", a adăugat Costin.

Curtea Constituţională (CC) a respins sesizarea privind neconstituţionalitatea Codului Muncii, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament. Sesizarea a fost depusă de 112 parlamentari PSD şi PNL, care au contestat adoptarea Codului Muncii prin procedura asumării răspunderii Guvernului, precum şi elemente de fond ale actului normativ.

Confederaţiile sindicale susţin că în noul Cod al Muncii sunt mai multe modificări "aberante": se pune accent pe instituirea contractelor individuale de muncă pe perioada determinată, prin descurajarea încheierii contractelor de muncă pe perioada nedeterminată; salariaţii vor putea fi disponibilizaţi colectiv fără nici o perspectivă de reangajare; prelungirea perioadei de probă a salariaţilor la 90 de zile, respectiv 120 de zile; criterii de performanţă în caz de disponibilizare colectivă care nu ţin cont decât de performanţa individuală a lucrătorului stabilită de angajatori pe criterii pur subiective şi ignoră cu totul nevoia analizării situaţiei sociale a salariatului; delegarea se va putea face pe o perioadă de două luni, în loc de 30 de zile cum este în prezent; salarizarea angajaţilor cu contract temporar de muncă va fi mai mică decât a celor cu contract pe o perioada determinată; în privinţa muncii suplimentare, în loc ca timpul liber să fie acordat în următoarele 30 de zile, el va fi acordat într-o perioadă de 60 de zile conform variantei Guvernului; reabilitarea profesională a salariaţilor sancţionaţi se va dubla, de la 6 la 12 luni; stabilirea normelor de muncă vor fi posibile a se efectua discreţionar, legea prevăzând doar posibilitatea consultării sindicatelor, nu şi obligaţia de a ţine cont de punctul acestora de vedere exprimat pentru protejarea drepturilor lucrătorilor; contractele colective de muncă vor fi la dispoziţia şi bunul plac al patronului, cunoscut fiind că «reprezentanţii salariaţilor» în majoritatea cazurilor sunt numiţi de patron şi nu aleşi de oameni; din Codul Muncii dispar principiile care stau la baza contractelor colective de muncă.