Costoiu: Termen de cel puţin o săptămână la înscrierea pentru proiecte POSDRU

Anunţurile pentru selectarea partenerilor, entităţi private, în vederea depunerii de proiecte finanţate din fonduri structurale nerambursabile, în care MEN are calitatea de beneficiar, au fost publicate de minister săptămâna trecută. Este vorba despre 51 de proiecte finanţate din bani europeni alocaţi pentru dezvoltarea resurselor umane (POSDRU), în valoare totală de peste 150 de milioane de euro.

Termenul limită de înscriere a dosarelor de parteneriat pentru 46 dintre aceste proiecte, menţionat într-un anunţ publicat în 23 iulie, a fost stabilit de MEN pentru 25 iulie, respectiv două zile mai târziu, restul de cinci proiecte, anunţate în 24 iulie, având termen de depunere a dosarelor data de 26 iulie, adică tot după două zile.

Ministrul Mihnea Costoiu a precizat că termenul de doar două zile va fi prelungit cu minimum o săptămână, perioada exactă urmând să fie stabilită după şedinţa de guvern de marţi.

Potrivit lui Costoiu, în cele două zile stabilite iniţial s-au înscris foarte puţini parteneri, respectiv 21.

"După şedinţa de guvern, vom lua decizia, cu domnul ministrul Teodorovici şi cu Unitatea de Management, pentru a lansa şi proiectele pe învăţământ superior ce vizează ierarhizarea programelor de studii, clasificarea universităţilor, realizarea bazei de date unice la nivelul învăţământului superior şi altele", a spus ministrul delegat pentru învăţământ superior.

Întrebat de ce termenul iniţial a fost de doar două zile, Costoiu a răspuns: "Nu sunt cel care m-am ocupat direct de acest subiect".

Mihnea Costoiu a explicat apoi că selecţia partenerilor se face pe o procedură internă a beneficiarului, respectiv Ministerul Educaţiei. "După o discuţie cu domnul ministru (al Educaţiei, Remus Pricopie - n.r.), am decis, pentru a nu exista niciun fel de suspiciuni, să prelungim termenul pentru depunere", a explicat Costoiu.

"Astăzi (marţi - n.r.) se va decide perioada exactă. Va fi o săptămână, vor fi două, astfel încât să nu existe niciun fel de suspiciuni legate de selectarea acestor parteneri. Marea majoritate a proiectelor vin din zonele învăţământului preuniveristar, vizează în general probleme de viitor pentru sistem, curriculumul opţional sau obligatoriu pentru diferite discipline pentru diferite clase, în general cele din primar şi gimnazial, precum şi continuarea unor proiecte care au avut succes, cum ar fi prevenirea violenţei în şcoală. Şi la acestea se vor adăuga competiţiile pentru învăţământul superior, care nu au fost încă lansate", a mai spus ministrul delegat.

Unul dintre proiectele pentru care se pot înscrie parteneri privaţi are un buget total de trei milioane de euro şi urmăreşte: îmbunătăţirea ofertei educaţionale pentru studiul Istoriei ştiinţelor de către elevii de liceu, prin realizarea unei programe şcolare moderne centrate pe elev şi a unui pachet de resurse educaţionale suport care să conducă la formarea de competente cheie în rândul elevilor; dezvoltarea competenţelor profesionale necesare pentru implementarea noii programe şcolare Istoria ştiinţelor pentru liceu şi pentru utilizarea resurselor educaţionale suport în cazul a 1.056 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar; în urma participării la programul de formare vor fi certificaţi cel puţin 97% dintre cursanţi.

Tot trei milioane de euro este bugetul proiectului ce are ca obiectiv, printre altele, îmbunătăţirea managementului educaţional preuniversitar la nivel de sistem, prin dezvoltarea de proceduri şi instrumente de gestionare a faptelor/riscurilor de violentă în şcoli, după cum se precizează în fişa de proiect.

Aceeaşi sumă este bugetul unui proiectului care vizează "îmbunătăţirea managementului educaţional preuniversitar prin dezvoltarea şi implementarea unor măsuri active de prevenire şi combatere a consumului de substanţe interzise minorilor".

Un alt proiect, care are un buget total de 2,6 miloane de euro şi este intitulat "Perspective interdisciplinare de abordare a curriculumului-priorităţi ale formării continue a cadrelor didactice din învăţământul primar", urmăreşte printre altele dezvoltarea competenţelor profesionale pentru un număr de 5.000 de cadre didactice - grupul ţintă – în domeniul proiectării şi implementării strategiilor instructiv-educative interdisciplinare.

Cinci milioane de euro vor fi cheltuiţi, conform fişei unui alt proiect, pentru consilierea şi orientarea profesională a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, în vederea facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi dezvoltarea mecanismelor de monitorizare a inserţiei absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic pe piaţa muncii.

Trei milioane de euro este bugetul unui proiect ce vizează "racordarea disciplinei de studiu Limba Franceză la dezvoltările curriculare şi tendinţele tehnologice actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării dar şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale, indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI".

Acelaşi obiectiv, dar pentru Limba Engleză, îl are un alt proiect de trei milioane de euro.