Cotidianul publică dosarul de cadre al fostului Patriarh Teoctist

"Din unele informaţii existente în dosarul personal rezultă că a desfăşurat activitate legionară (depozitând materiale de propagandă în mănăstirile Cernica şi Caldăruşani şi participând chiar la rebeliune), iar în timp ce era elev la seminar a practicat homosexualismul", se arată în dosarul prezentat de Cotidianul.

Publicaţia citată precizează că dosarul provine din arhiva CC al PCR, secţia cadre, nr. A/592, şi se află în prezent depozitat la Arhivele Naţionale.

Conţine zece file A4 bătute la maşină - grupate în cinci fişe. Trei dintre acestea, asemănătoare, datează din perioada în care Teoctist era mitropolit al Olteniei (1973-1977), doar una fiind datată 11 decembrie 1974. A patra fişă a fost întocmită după numirea lui Teoctist în rangul de arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1977-1986).

Ultima fişă, o aducere la zi a celei de-a patra, poartă antetul Departamentului Culte, este semnată de şeful instituţiei, Ioan Cumpănaşu, a fost redactată pe 30 iunie 1988 şi se referă la perioada în care Teoctist se afla în scaunul de Patriarh, acesta fiind documentul prezentat de "Cotidianul".

Potrivit Şefului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, politologul Vladimir Tismăneanu, „un dosar de cadre conţinea de regulă o autobiografie, care era de obicei adusă la zi la doi-trei ani“.

„Fiecare instituţie de stat avea un dosar de cadre, la care se adăugau dosarele partidului. Trebuie înţeles faptul că totul pleca de la celebra formulă a lui Stalin, «Cadrele decid totul». Alături de autobiografie, în dosar mai figurau referinţele pe care «cadristul» le lua pe bază de discuţii cu diverse persoane - sugerate de subiect - sau altele. Se făceau şi aprecieri din partea «cadristului» asupra atitudinii şi comportamentului, iar, în plus, se culegeau informaţii despre viaţa personală a subiectului. Sistemul s-a bazat întotdeauna pe constrângere şi şantaj. În cazul lui Teoctist, cred că vorbim de trei dosare: dosarul de personal, aflat probabil la Patriarhie, dosarul de cadre, din arhiva CC, pentru că Teoctist era considerat un demnitar important al statului, şi dosarul care ar trebui să fie la CNSAS“, a precizat Tismăneanu pentru publicaţia citată.

Acuzaţiile privind trecutul legionar nu sunt o noutate. În 2001, istoricul Dorin Dobrincu şi fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan publicau în presa centrală o serie de documente provenite din Arhiva SRI, conform cărora, în tinereţe, Teoctist ar fi participat la rebeliunea legionară din 1941 şi ar fi devastat o sinagogă, relatează Cotidianul.

În plus, în documentele citate de Catalan se mai afirma că Teoctist „este cunoscut că a practicat homosexualitatea“, notează sursa citată, precizând că în presă a fost invocată o notă din 1957, care conţinea o delaţiune a unei surse a Securităţii.

Publicaţia subliniază faptul că doar ultima fişă de cadre a lui Teoctist menţionează trecutul homosexual al acestuia, precedentele patru rezumându-se să treacă în revistă doar trecutul său legionar.

„E posibil ca acea informaţie (referitoare la homosexualitate - n.r.) să fi fost oferită ulterior de Securitate“, crede Vladimir Tismăneanu.