Cozmanciuc: Se impune reanalizarea cotelor de vânătoare, dar nu va fi genocid la urşi

Declaraţia a fost făcută după discuţiile purtate la sediul MMP de reprezentanţii ministerului, cei ai organizaţiilor neguvernamentale şi cei ai asociaţiilor de vânători, în contextul problemelor create de urşii care, în ultimele zile, au ucis două persoane şi au rănit alte două în judeţul Dâmboviţa.

Cu acelaşi prilej, secretarul de stat a spus că o altă măsură vizată este modificarea acordului-cadru dintre MMP şi gestionarii fondurilor de vânătoare, în sensul impunerii unor clauze care să le permită celor din urmă să asigure în permanenţă hrana pentru urşi. "Vom avea parteneri toţi gestionarii de fonduri de vânătoare, pentru a intensifica măsurile de siguranţă pentru comunităţile urbane şi rurale", a afirmat Cozmanciuc.

Totodată, potrivit secretarului de stat, autorităţile vor lua în continuare măsuri pentru prinderea şi relocarea urşilor, astfel încât aceştia să nu mai ajungă în preajma oamenilor, în căutare de hrană.

"Nu este ursul o problemă şi un pericol. A fost doar o gestiune de moment dificilă, delicată", a mai spus Cozmanciuc despre situaţia din Dâmboviţa, precizând că şeful Autorităţii de Mediu a judeţului şi-a prezentat demisia.

Tot după discuţiile de luni, preşedintele World Wide Fund for Nature (WWF), Magor Csibi, a declarat că organizaţia cere o întâlnire a premierului cu miniştrii Mediului, Internelor şi Justiţiei la care să fie discutată problema infracţiunilor de braconaj şi la fondul silvic, în condiţiiile în care, potrivit societăţii civile, foarte puţine dosare ajung în faţa judecătorilor.

Efectivul optim al urşilor în fondul de vânătoare din judeţul Dâmboviţa este de 23 de exemplare, însă acolo trăiesc 48 de urşi, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX directorul general pentru controlul biodiversităţii al Gărzii de Mediu, Marius Bărbulescu.

"Noi am solicitat recoltarea (vânarea, n.r) a şapte urşi (din Fondul privat de vânătoare "Dunărea 2007" din localitatea Moroieni, n.r.), dar de la minister s-a dat derogare doar pentru unul", a spus Marius Bărbulescu, precizând că problema suprapopulării fondurile de vânătoare există peste tot în ţară.

Efectivul optim pe ţară este de 4.000 de urşi şi este depăşit, numărul acestora fiind estimat la 6.000, a mai spus Bărbulescu.

El a precizat că doreşte să propună Ministerului Mediului ca la contractele de cesionare a fondurilor de vânătoare să se întocmească acte adiţionale care să îi oblige pe cei care le gestionează să ia măsuri suplimentare pentru siguranţă, dar şi pentru combaterea braconajului.

Remus Cernea, consilier de stat în cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru, a declarat la ieşirea de la întâlnire că premierul a cerut un recensământ al urşilor adus la zi.

El a îndemnat totodată la evitarea creării unei psihoze din cauza recentelor cazuri de atacuri ale urşilor, arătând că a fost vorba de un urs bolnav de rabie şi de unul care a rănit doi oameni aflaţi la vânătoare, unde aceştia "şi-au asumat riscurile". "Atacurile de urşi sunt rarisime. (...) Nu este acum un val de atacuri din partea urşilor", a subliniat Cernea.

În opinia lui Cernea, nu ar trebui crescută cota anuală de vânătoare a urşilor, ci chiar redusă. În acelaşi context, consilierul premierului a negat că asociaţiile de vânătoare ar fi cerut creşterea acestei cote.

"Anumite fonduri de vânătoare au număr prea mare de urşi alocaţi, iar altele unul prea mic", a mai spus Cernea.

Pe de altă parte, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri, Dorel Fechete, a declarat, tot după întâlnirea de luni, că "de câţiva ani buni de zile, recolta asupra speciei de urs a fost diminuată", exemplificând că anul trecut, din cei 335 de urşi care puteau fi vânaţi prin derogare de la minister, au fost "recoltaţi" circa 60%.

Fechete a apreciat că a crescut numărul de urşi, însă a atras atenţia că acest animal "nu atacă neprovocat", indicând asfel şi "factorul uman" în cazul incidentelor din ultimele zile.

Preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri a mai precizat că datele obţinute de la asociaţiile de gestionare a fondurilor de vânătoare, furnizate cu acordul asociaţiilor de mediu, arată că numărul urşilor din România s-ar ridica la 9.000 de exemplare, în timp ce Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice Braşov (ICAS) a stabilit un număr optim de circa 4.000 de urşi pe ţară.

În 2007, însă, la intrarea în UE, România şi-a luat angajamentul de a menţine numărul urşilor la 6.000, cât era la momentul respecitv, a mai spus Fechete.