Creierul evenimentelor de pe 9/11 şi complicii săi şi-au recunoscut vina. Au fost „convinşi” cu „tortura albă”, care nu lasă urme

Bărbatul acuzat că a planificat atacul de la 11 septembrie şi doi dintre complicii săi au acceptat să pledeze vinovaţi de acuzaţii de conspiraţie în schimbul închisorii pe viaţă, în locul unui proces care se putea solda cu pedeapsa cu moartea, scrie New York Times.

Publicaţia subliniază că un înalt oficial al Pentagonului a aprobat acordul de pledoarie pentru Khalid Shaikh Mohammed, Walid bin Attach şi Mustafa al-Hawsawi, care se află în custodia americanilor din 2003, aflându-se la Guantanamo.

„În schimbul abolirii pedepsei cu moartea ca posibilă pedeapsă, cei trei inculpaţi au convenit să pledeze vinovaţi pentru infracţiunile de care li se acuză, inclusiv uciderea a 2.976 de persoane”, se arată în scrisoarea transmisă familiilor victimelor, potrivit New York Times.

Acordul evită un proces care ar fi putut dura 12-18 luni. Mohammed, un inginer care a studiat în Statele Unite, este acuzat că a avut ideea de a deturna avioanele şi de a le prăbuşi asupra clădirilor.

O idee pe care i-a prezentat-o ​​lui Osama bin Laden în 1996 şi la care apoi a contribuit pentru a fi realizată. Mohammed şi Hawsawi au fost capturaţi în Pakistan în 2003 şi ţinuţi în închisori secrete din China până la transferul lor la Guantanamo.

Chinuit cu waterboarding

Potrivit unui raport al Comisiei de informaţii a Senatului SUA din 2014, care viza utilizarea de către CIA a unor „tehnici de interogare intensivă”, Mohammed a fost supus metodei numite „waterboarding” de cel puţin 183 de ori.

Înecarea simulată (waterboarding în limba engleză) este o formă de tortură.

Folosinduse de reflexul faringian al persoanei torturate, torţionarul îi simulează acesteia, fiziologic, o înecare iminentă, prin udarea unui prosop sau punând o foaie de celofan pe faţa victimei, îngreunându-i acesteia respiraţia.

Victima este imobilizată cu capul la un nivel mai scăzut decât restul corpului, astfel preîntâmpinând o înecare reală. Dar rezultate ale acestei forme de tortură sunt, de exemplu, durere extremă, înecare uscată, leziuni ale plămânilor, ale creierului (din cauza lipsei de oxigen), sau oase rupte din cauză că se opun imobilizării.

Efectele negative ale acestei forme de tortură pot dura luni de zile (fizice) sau ani de zile (psihologice). Datorită faptului că această metodă de tortură nu lasă urme, este una din aşa-numitele metode de „tortură albă”.

De obicei, victima renunţă să mai reziste după mai puţin de un minut. Ofiţeri CIA care s-au supus voluntar metodei pentru testare s-au dat bătuţi, în medie, după 14 secunde, potrivit wikipedia.