Creşterea economică europeană, expusă riscului în lipsa fondurilor necesare pentru a stimula inovaţia

Într-un complex mic, într-un cartier aflat de-a lungul Dunării din centrul oraşului Belgrad, Strawberry Energy asamblează „Smart Park Bench”, o structură din lemn şi oţel cu staţii de încărcare pentru telefonul mobil şi Wi-Fi alimentat de la un panou solar. Această inovaţie prinde la public, însă nu cel din ţara de origine. Startup-ul cu 15 persoane este înregistrat în Marea Britanie, unde a obţinut investiţii, în Londra fiind mai multe produse ale companiei decât în întreaga regiune balcanică.

Treizeci de ani după ce comunismul a căzut în Europa de Est, eforturile unor astfel de companii demonstrează drumul lung pe care ţările şi economiile trebuie să îl parcurgă pentru a-şi atinge adevăratul potenţial.

În calea succesului stau atât lipsa pregătirii angajaţilor cât şi a finanţării interne private, precum şi începerea târzie a acordării sprijinului guvernamental necesar pentru a transpune cunoştinţele din teorie în practică.

Cercetarea şi dezvoltarea, ca procent din PIB, sunt sub media Uniunii Europene în fiecare stat Est, cu excepţia Sloveniei. Bloomberg Innovation Index din 2019, care clasifică ţările pe categorii precum cercetarea, brevetarea, educaţia superioară şi productivitatea, plasează statele foste comuniste din Europa pe ultimele locuri, alături de Portugalia, Grecia, Malta şi Cipru.

Fără o susţinere suficientă, ţările din regiune nu vor putea să se adapteze suficient de repede la noile tehnologii, inclusiv la dezvoltarea de software, inteligenţă artificială şi robotică, deoarece acestea presupun revoluţionarea producţiei, potrivit unei evaluări a inovaţiei din Europa de Est publicată de Economist Intelligente Unit şi sponsorizată de Saab AB.

Astfel, pe baza PIB pe cap de locuitor, majoritatea statelor din Europa de Est rămân la un nivel inferior mediei Uniunii Europene.

Guvernele s-au ocupat mai mult de tranzacţionarea activelor de stat sau de promovarea celor mai mari companii, în timp ce Uniunea Europeană s-a concentrat în primul rând pe modernizarea masivă a infrastructurii, de la canalizare la reţelele rutiere.

Pentru ca startup-urile regionale să se poată dezvolta, acestea au nevoie de un mediu de afaceri de încredere, de acces la tehnologie şi de pieţe bune, spune Helena Schweiger, economist în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pieţele bursiere locale, de exemplu, nu sunt suficient de dezvoltate pentru a permite o finanţare suficientă şi susţinută a companiilor.

Au fost înregistrate, însă, şi succese. Estonia este ţara unde a luat naştere serviciul Skype, iar programatorii cehi şi cei din Slovacia au pus la punct programe antivirus care i-au dus pe proprietari în categoria miliardarilor. În ultimul deceniu, au fost înfiinţate entităţi statale, cum ar fi Consiliul Ceh de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, Hamag-Bicro din Croaţia şi Fondul de Inovare al Serbiei, pentru a permite ideilor să ajungă la finanţatori şi pentru a oferi sprijin şi bani din partea guvernelor, a Uniunii Europene şi a investitorilor privaţi.

Agenţia de dezvoltare a Croaţiei a ajutat companii locale, precum Rimac Automobili, care produce şi vinde maşini de curse electrice de un milion de euro într-o fabrică din zona rurală deluroasă a Croaţiei.

Directorul Mislav Jurisic recunoaşte faptul că eforturile Croaţiei au fost oprite în ultimii ani din cauza strategiilor de sprijin diverse ale diferitelor ministere sau departamente. Aderarea la Uniunea Europeană a ajutat. Începând cu anul 2013, o reorganizare a fost menită să eficientizeze procesul. Bugetul Hamag în anul 2019 atinge valoarea de 95 de milioane de dolari, în timp ce fondul din Serbia, care nu este stat membru al Uniunii Europene, este de aproximativ 13 milioane de euro, pentru noile companii.

O asamblare a minţii şi a maşinilor se regăseşte în cazul unui spital de stat, unde un inginer mecanic şi un neurochirurg au dezvoltat RONNA, doi roboţi care funcţionează ca un sistem cu două braţe. „Prin intermediul roboţilor neurochirurgi, este evitată posibilitatea unei erori umane”, a declarat medicul Darko Chudy. „Un robot, prin intermediul recunoaşterii automate a structurii osoase, poate pătrunde în craniul uman cu infinit mai multă precizie”.

Potenţialul este omniprezent, chiar şi pentru state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Ucraina. În Kiev, Horizon Capital Associates finanţează în mod activ companiile IT din Ucraina, susţine Lenna Koszarny.

Strawberry a reuşit să îşi îmbunătăţească acreditările internaţionale. Cu ajutorul investitorului său de la Londra, moştenitor al familiei Heineken, compania a vândut 100 de bănci tehnologizate în 20 de ţări, având un venit de 500.000 euro anul trecut.

Pentru moment, compania intenţionează să continue să fabrice băncile în Belgrad, în mare parte datorită costurilor de operare şi de producţie reduse, deşi vânzările în ţară sunt inexistente.

„Dacă afacerea este de natură digitală, nu este relevantă ţara în care se află”, a spus directorul executiv Milisavljevic. „Cumpărătorii nu sunt interesaţi de locul unde vă aflaţi.”