Cristina Tarcea, propusă de CSM pentru funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme

"În urma interviului organizat astăzi, 10 septembrie, Secţia pentru judecători a CSM a hotărât, cu unanimitate de voturi, înaintarea Preşedintelui României a propunerilor de numire a doamnei judecător Iulia Cristina Tarcea (proiectul managerial) în funcţia de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a doamnei judecător Lavinia Curelea (proiectul managerial) în funcţia de preşedinte al Secţiei I civile în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Judecătoarele Aida Popa, actualul vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi Nela Petrişor nu au obţinut numărul de voturi necesare pentru a fi propuse pentru a doua funcţie de vicepreşedinte a instanţei supreme.

"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea candidaturilor doamnei judecător dr. Rodica Aida Popa şi a doamnei judecător dr. Nela Petrişor pentru funcţia de vicepreşedinte al ICCJ", se arată în comunicat.

În condiţiile în care instanţa supremă trebuie să aibă doi vicepreşedinţi, demersurile pentru ocuparea uneia dintre aceste funcţii vor fi reluate.

Secţia pentru judecători a CSM a propus, luni, preşedintelui României, reînvestirea Liviei Stanciu la conducerea ICCJ după ce aceasta a fost intervievată de Secţia pentru judecători a CSM.

CSM a precizat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că hotărârea de înaintare a propunerii către şeful statului a fost luată cu majoritate de voturi. Potrivit unor surse din CSM, Stanciu a primit şase voturi "pentru" şi trei "împotrivă".

Potrivit prevederilor legale, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, dintre judecătorii ICCJ care au avut activitate la această instanţă cel puţin doi ani.

Judecătorul Cristina Iuliana Tarcea, a subliniat, în proiectul ei de management, necesitatea asigurării unui sediu corespunzător instanţei supreme, deoarece actualul sediu este "insuficient şi nu asigură o bună desfăşurare a activităţii specifice instanţei supreme".

"În egală măsură, am dorit să subliniez faptul că succesul unor măsuri de organizare judiciară şi funcţionare administrativă a unei instanţe, în contextul schimbării de amploare a legislaţiei, nu poate fi asigurat fără sprijinul material şi logistic adecvat şi că numai activitatea concertată a autorităţilor publice cu atribuţii de legi executive şi jurisdicţionale poate asigura reuşite unei reforme, astfel încât aceasta să nu rămână o formă fără conţinut", a precizat Tarcea, în proiectul de management publicat pe site-ul CSM.

Cristina Iulia Tarcea, judecător în cadrul Secţiei a II-a Civilă, a fost, în perioada 1985-1990, avocat în Baroul Ialomiţa şi Baroul Bucureşti, iar în 1990 şi-a început cariera de judecător, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Bucureşti, în perioada 2002-2004, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, iar în 2002-2003, agent guvernamental CEDO. Din 2004, Tarcea este judecător la ICCJ.

Lavinia Curelea, care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la şefia Secţiei I Civilă, şi-a propus pentru perioada 2013-2016 menţinerea unei rate ridicate de soluţionare a dosarelor vechi , îmbunătăţirea standardelor de calitate a hotărârilor şi monitorizarea jurisprudenţei, în scopul asigurării caracterului unitar al acesteia.

"Îmi propun ca obiectiv principal transformarea managementului activităţii de pregătire a dosarelor şi transferarea acestuia în responsabilitatea judecătorilor cauzelor", a menţionat Lavinia Curelea, în proiectul de management.

Lavinia Curelea şi-a început cariera de judecător în 1989 la Judecătoria Suceava. Ulterior, a fost magistrat la Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, iar din 1999 la Curtea de Apel Bucureşti. Din 2001, a fost inspector general judecătoresc, în cadrul serviciului de Inspecţie Generală şi Audit Intern din cadrul Ministerului Justiţiei, iar din 2004, magistrat la instanţa supremă.