CRJ: CM nu permite angajarea persoanelor cu dizabilităţi aflate sub interdicţie, contrazice legile

Instituirea tutelei totale în cazul persoanelor cu dizabilităţi mentale, gândită iniţial ca o măsură de protecţie, le ia dreptul acestora de a fi angajate, întrucât Codul muncii nu permite încadrarea persoanelor cu dizabilităţi aflate sub interdicţie judecătorească (Art. 13 (4)).

"Această prevedere este într-o contradicţie clară cu art. 77 din legea nr. 448/2006 care prevede că: « (1) Persoanele cu handicap au dreptul de a munci şi de a realiza venituri în conformitate cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu dispoziţiile speciale din prezenta lege». Prin urmare există o contradicţie între dispoziţiile legale, întrucât persoanele cu handicap puse sub interdicţie nu pot fi angajate în muncă", a declarat, vineri, la evenimentul de lansare a unui raport, reprezentantul Centrului de Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Pascu.

Ea a atras atenţia că prevederea din Codul muncii este în contradicţie şi cu Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, pe care România a ratificat-o în 19 octombrie 2010, care alocă o secţiune semnificativă subiectului privind munca şi încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilităţi (articolul 27).

Georgiana Pascu a precizat că măsura de încuviinţare a tutelei ar trebui să aibă ca efect doar protejarea persoanelor cu dizabilităţi pentru ca acestea să nu fie înşelate şi să rămână fără proprietăţile pe care le deţin, dar nu să restricţioneze accesul pe piaţa muncii.

Reprezentanta CRJ a menţionat însă că în actualul proiect de modificare a Codului muncii nu s-a luat în calcul remedierea acestei contradicţii legislative.

Astfel, CRJ şi Fundaţia "Pentru voi" solicită modificarea şi completarea Codului muncii pentru ca persoanele cu handicap puse sub interdicţie judecătorească să poată fi încadrate în muncă, cu încuviinţarea tutorelui şi a autorităţii tutelare, în unităţi protejate, înfiinţate conform art. 81 din Legea nr. 448/2006, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, abilităţile şi cunoştinţele acestora, dacă astfel nu sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

"Toate prevederile Codului muncii privind angajarea tinerilor cu vârsta până în 18 ani să se aplice şi persoanelor cu handicap puse sub interdicţie judecătorească", au arătat iniţiatorii raportului.

Doar 4,2 la sută dintre persoanele cu dizabilităţi au un loc de muncă, cifră care clasează România pe ultimul loc în UE în această privinţă şi pe penultimul loc în privinţa sumelor alocate pentru servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi, rezultă dintr-un raport prezentat vineri.

Raportul realizat de Fundaţia "Pentru Voi" şi Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată că la patru ani după adoptarea unor prevederi legislative care să faciliteze integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizablităţi, România se situează, alături de Bulgaria, pe ultimul loc în UE în domeniul angajării în muncă a acestei categorii sociale.

"Dacă la nivelul Uniunii Europene, nivelul de ocupare a forţei de muncă de către persoanele cu dizabilităţi este de 50 la sută, în România doar 4,2 la sută din totalul persoanelor cu dizabilităţi aveau un loc de muncă la 31 martie 2010. Conform datelor statistice ale ANPH: din 681.558 persoane cu dizabilităţi, doar 28.826 erau angajate în muncă. În domeniul dizabilităţii intelectuale, situaţia este catastrofală, mai puţin de unu la sută din persoanele cu această dizabilitate având un loc de muncă, adică 977 persoane. Din numărul total de persoane cu dizabilităţi angajate în muncă, doar trei la sută sunt persoane cu dizabilitate intelectuală şi doar cinci la sută cu dizabilitate psihică", se arată în raport.

Iniţiatorii menţionează că legislaţia românească se inspiră după un model aplicat în Franţa şi Germania, acordând facilităţi "unităţilor protejate" destinate stimulării angajării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi, însă în cele 478 de unităţi protejate înregistrate la ANPH sunt angajate doar 1.470 persoane cu dizabilităţi.

"Din totalul celor 28.826 persoane cu dizabilităţi angajate în muncă în România, doar 1.470 sunt angajate în unităţi protejate, adică doar 5,1%. Acolo unde legea acordă cele mai mari facilităţi şi anume la unităţile protejate lucrează doar 5% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţi angajate", se mai arată în raport.