Cseke Attila: Vom pregăti actul normativ privind coplata, întrucât este un document asumat cu FMI

"Este una din condiţionalităţile cu FMI. Termenul de finalizare a fost decembrie, deci trebuia aplicată din ianuarie 2010. Vom finaliza acest document în această lună", a spus ministrul Cseke Attila.

Premierul Emil Boc cerea, în iulie 2009, sprijinul directorilor de spitale şi primarilor pentru ca avantajele tichetelor de sănătate să fie prezentate opiniei publice. Boc preciza că Guvernul susţine introducerea acestui sistem de coplată, pe care îl consideră ca fiind unul corect.

"Vă cer suportul pentru a face cunoscut opiniei publice şi oamenilor de specialitate aceste prevederi. Sunt convins că şi dumneavoastră puteţi avea recomandări şi lucruri de adăugat. Guvernul şi-a dat girul pentru susţinerea unui asemenea demers", a spus Boc, prezent la ceremonia de semnare a protocoalelor de colaborare dintre Ministerul Sănătăţii, autorităţile locale şi 22 de spitale pentru începerea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a secţiilor de obstetrică şi ginecologie, în cadrul proiectului de reformă a sectorului sanitar, finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Banca Europeană pentru Investiţii (BEI).

El a apreciat atunci că noul sistem va îmbunătăţi relaţia dintre pacient şi medic din punct de vedere al calităţii actului medical.

Guvernul a aprobat, la începutul lunii iulie 2009, introducerea tichetelor de sănătate reprezentând contribuţia personală la plata serviciilor medicale, în limita unui plafon maxim anual de 600 lei.

Tichetul pentru sănătate va reprezenta, potrivit autorităţilor, contribuţia personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în momentul utilizării efective a acestora şi se va aplica în ambulator, în spital (cu excepţia urgenţelor) şi pentru investigaţiile paraclinice.

Fostul ministru al Sănătăţii Ion Bazac spunea atunci că pachetul general de servicii şi tichetul pentru sănătate va contribui la diminuarea plăţilor informale, la îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate şi la creşterea calităţii asistenţei medicale. El dădea atunci asigurări că proiectul va fi prezentat în dezbatere publică, astfel încât să fie aprobat până în luna septembrie 2009 şi să intre în vigoare în ultimul trimestru al anului.

Potrivit estimarilor din 2009 ale Ministerului Sănătăţii, contribuţia personală prin aceste tichete va fi de aproximativ 350 de lei pe an pentru un pacient mediu. Calculul estimativ include două intervenţii de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, şase-opt vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, o vizită la domiciliu, 10 analize de laborator, o investigaţie radiologică şi o investigaţie de înaltă performanţă.

Pacientul va plăti, potrivit aceloraşi calcule, cinci lei pentru o consultaţie la medicul de familie şi 10 lei pentru o consultaţie la medicul specialist. Vizita la domiciliu a medicului de familie după orele de program va fi taxată cu 15 lei, iar consultaţiile efectuate în secţiile de urgenţă din spitale pentru pacienţii care nu reprezintă urgenţe medicale vor necesita o contribuţie personală de 20 lei.

De la plata tichetelor vor fi scutite, potrivit actului din 2009, persoanele asistate social, pensionarii cu pensii sub 700 de lei pe lună, copiii cu vârsta până în 18 ani, şomerii, persoanele care beneficiază de gratuităţi (revoluţionari, persecutaţi politc, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravidele (doar pentru servicii aferente gravidităţii) şi persoanele aflate în Programele Naţionale de Sănătate. Pentru aceste categorii, contribuţia va fi acoperită din fonduri publice, suma estimată fiind de 550 milioane de lei anual.