Cseke Attila: Vor fi reduceri drastice de posturi la Direcţiile de Sănătate Publică

"Am evaluat timp de patru luni Direcţia de Sănătate Publică, chiar şi personal, pentru că am vizitat mai bine de 14 judeţe în acest timp. Sunt foarte nemulţumit şi dezamăgit de lipsa de responsabilitate a celor care ar trebui să vegheze şi să coordoneze activitatea din teritoriu, iar în ceea ce priveşte comunicarea, aceasta lipseşte, cele mai mult informaţii aflându-le din mass-media", a spus ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

În opinia ministrului Sănătăţii, Direcţiile de Sănătate Publică au structuri prea umflate şi nu întotdeauna cu oameni care muncesc.

" Eficientizarea DSP-urilor este o măsură premergătoarea descentalizării lor, aceasta urmând după descentralizare spitalelor, conform celor stabilite cu Banca Mondială în cazul negocierilor avute în 2009 şi 2010. În România există în structurile Direcţiei de Sănătate Publică 4.934 de angajaţi. Fiecare DSP are un director coordonator şi patru posturi de director adjunct-coordonator. Acest număr de funcţii de conducere, în Bucureşti, se raportează la 1,9 milioane de locuitori, dar ce justificare au în judeţul Covasna, unde se raportează la 22.000 de locuitori", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a adăugat că structura prea mare şi ineficientă este în defavoarea sistemului sanitar, de aceea într-o săptămână va fi elaborat ordinul de ministru privind structura organizatorică a Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, care va prevede doi directori adjuncţi faţă de patru cât sunt în prezent.

"Vreau să dau câteva exemple: DSP Bucureşti are 326 de posturi, în situaţia în care Ministerului Sănătăţii, care gestionează politicile de sănătate pentru o ţară întreagă, nu doar pentru Capitală, are 264 de posturi. Deşi DSP ar trebui să aibă atribuţia de a se ocupa de rezidenţii din Bucureşti, toţi medicii rezidenţi vin la minister", a mai spus Cseke.

De asemenea, ministrul Cseke Attila a precizat că în Covasna, la 22.710 locuitori, în DSP sunt 67 de posturi, în Sălaj, la 242.840 de locuitori sunt 68 de posturi, iar în Tulcea, unde există cu 5.600 mai mult locuitori decât în Sălaj, sunt cu 20 de posturi mai mult, adică 88.

De asemenea, diferenţele se văd şi în cazul altor judeţe cu număr de locuitori aproximativ egal. De exemplu, Galaţiul, cu 609.480 de locuitori, are în DSP 132 de posturi, în timp ce Timişul, cu 678.068 locuitori are 157 de posturi în DSP, iar Constanţa, cu 722.360 de locuitori are 183 de posturi la DSP, a precizat Cseke.

În opinia ministrului Sănătăţii, aceste posturi sunt împărţite inechitabil între judeţe, iar angajaţii din respectivele structuri nu îşi fac datoria cum trebuie.

"Din nefericire, în acest moment nu ştim cu cât va fi redusă structura angajaţilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, întrucât la nivelul respectivelor instituţii există contracte colective de muncă care prevăd alocarea între 5 şi 24 de plăţi compensatorii în cazul în care posturile se desfiinţează", a mai spus Cseke Attila.

Totuşi, ministrul Sănătăţii insistă pe ideea că aceste structuri trebuie să devină eficiente şi atrage atenţia angajaţilor din respectivele instituţii că trebuie să îşi facă meseria conştiincios.

"Rolul DSP nu este îndeplinit, în afară de organizarea vizitei ministrului o dată la doi-trei ani. Problemele apărute la nivelul judeţelor nu sunt gestionate corect şi eficient. Eu, ca ministru, aflu de la televizor despre evenimentele dintr-un anumit judeţ", a subliniat ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a precizat că în Ministerul Sănătăţii au fost deja reduse 20 de posturi vacante, acestea fiind desfiinţate.