Cseke Attila: Votul Senatului privind CNAS mă surprinde, dualitatea conducerii este ineficientă

"Sunt surprins de rezultatul votului şi în continuare susţin că dualitatea conducerii în sistemul sanitar s-a dovedit ineficientă. Eventualitatea aşezării CNAS în subordinea Parlamentului ar adânci şi mai mult acest statutul de bicefalitate. Mai mult, trecerea CNAS în subordinea Parlamentului nu va schimba percepţia actuală a cetăţenilor conform căreia Guvernul şi Ministerul Sănătăţii poartă întreaga responsabilitate în sistem, percepţie total greşită şi care nu corespunde nici azi realităţii, întrucât CNAS este autonomă şi nu este în coordonarea MS'', a precizat, miercuri, ministrul Cseke Attila.

Propunerea de modificare a Legii 95.2006 a fost iniţiată de senatori şi deputaţi aparţinând tuturor grupurilor parlamentare şi a fost adoptată de plen cu 61 de voturi "pentru", 13 voturi "împotrivă" şi 32 de abţineri.

Conform iniţiativei adoptate, CNAS va fi instituţie publică autonomă, aflată sub control parlamentar, urmând să funcţioneze pe baza unui statut propriu, avizat de Consiliul de Administraţie şi avizat de Parlament.

CA al CNAS urmează să fie constituit dintr-un preşedinte numit de Parlament, opt membri reprezentanţi ai statului, din care unul numit de preşedinte, trei de premier şi patru de către grupurile parlamentare reprezentantive, alţi patru membri numiţi de confederaţiile patronale, alţi patru membri numiţi de confederaţiile sindicale şi alţi doi membri numiţi de comisiile parlamentare, la recomandarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.

Preşedintele CNAS, numit de Parlament, are un mandat de 7 ani, va avea rang de secretar de stat, va conduce CA al CNAS, în timp ce ceilalţi membri ai CNAS vor avea mandate de câte patru ani.

Bugetul Fondului unic de asigurări sociale de sănătate urmează să fie aprobat anual prin lege de Parlament, la propunerea CNAS, distinct de legea bugetului de stat.

O altă modificare, adoptată prin votul senatorilor, stabileşte că, din totalitatea sumelor colectate, CNAS, prin preşedinte ca ordonator principal de credite, va repartiza 80%, proporţional, spre gestionare caselor judeţene de asigurări de sănătate, urmând ca 20% să se constituie într-un fond de redistribuire al CNAS.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută şi de Camera Deputaţilor, care va avea votul decizional.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, anunţa, în octombrie 2010, că intenţionează aducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în subordinea MS şi trecerea Fondului Unic de Asigurări de Sănătate de la Ministerul Finanţelor în administrarea CNAS.

"Nu este normal şi eficient ca Ministerul Sănătăţii să răspundă de toate problemele din sistem iar 80 la sută din buget să fie administrat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Ar fi mult mai eficientă trecerea CNAS în subordinea sau coordonarea MS, iar Fondul de Sănătate să fie colectat de către CNAS, şi nu de către ANAF", spunea atunci ministrul Sănătăţii.

Ministrul susţinea că, prin trecerea la Sănătate, fondul va fi administrat mai bine şi va exista o transparenţă totală a cifrelor, atât cele care vizează contribuţia, cât şi utilizarea banilor.

Potrivit ministrului Cseke Attila, preşedintele CNAS ar fi urmat să fie secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Proiectul legislativ de atunci prevedea ca indemnizaţiile comisiilor de experţi să fie reduse de la 10 la 1 la sută din indemnizaţia lunară a preşedintelui CNAS, reducerea componenţei consiliului de administraţie de la 17 la 13 membri, care să primească o indemnizaţie lunară redusă de la 20 la 1 la sută din indemnizaţia preşedintelui CNAS.

Conform noului pachet legislativ, colectarea contribuţiilor ar fi urmat să se facă de către CNAS, într-un cont. Ministrul preciza însă că urma să se renunţe la colecta care se face prin ANAF de către Ministerul Finanţelor, dar că executarea în cazul neplăţii rămâne tot o atribuţie a ANAF.