Cseke: Cei 4,2 miliarde de lei erau ceruţi pentru medicamente, programe, spitale, ambulanţe, maternităţi

"Am spus încă de la sfârşitul lui 2010, dar şi în iulie că Sănătatea are nevoie de o rectificare pozitivă şi am fost convins că aşa va fi, mai ales că măsurile de reformă pe care le-am luat au fost nepopulare, şi mă refer la închiderea celor 61 de spitale. Reforma începută de mine a fost apreciată, dar la rectificare Ministerul Sănătăţii a primit zero lei, iar cele 300 de milioane de lei erau pentru CNAS. Aveam nevoie de cei 4,2 miliarde de lei pentru medicamente compensate şi gratuite, pentru programele naţionale, pentru plata spitalelor după clasificare, achiziţia a 200 de ambulanţe noi şi reabilitarea a opt maternităţi, banii ajungând până la sfârşitul anului", a spus, vineri, Cseke Attila.

El a precizat că suma cerută la rectificarea bugetară însemna 2,3 miliarde de lei pentru medicamente compensate şi gratuite, 1,2 miliarde de lei pentru programele naţionale, 500 de milioane de lei pentru finanţarea unităţilor sanitare din clasele unu - trei, care după clasificare urmau să aibă un buget cu 20-30 la sută mai mare decât în 2010, 100 de milioane lei pentru achiziţia a 200 de ambulanţe noi şi 100 de milioane de lei pentru reabilitarea maternităţilor din Suceava, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Miercurea-Ciuc, Ploieşti, Oneşti şi Târgu Mureş.

Cseke Atila a mai spus că i s-a promis alocarea acestei sume la o rectificare care va avea loc în octombrie. Până atunci au mai fost alocate 1,7 miliarde de lei reprezentând credite de angajament, dar acestea nu însemnă bani, ci doar rostogolirea unor datorii în 2012, care până la urmă vor trebui plătite.

"Cu ceea ce avem, sistemul ar putea supravieţui până în octombrie. Eu ceream bani ca să avem asigurată finanţarea pentru tot anul 2011. Creditele de angajament sunt pentru CNAS, pentru plata medicamentelor compensate şi gratuite şi a unor programe naţionale de sănătate până în octombrie. În schimb, Ministerul Sănătăţii a primit zero lei, astfel că pentru programul de boli cardiovasculare, diabet şi transplant nu avem niciun leu", a mai spus ministrul demisionar.

Cseke ar mai fi vrut să cumpere 200 de ambulanţe noi, astfel încât să poată înlocui toate maşinile mai vechi de opt ani şi un elicopter SMURD. I-au fost alocate 22 de milioane de lei pentru elicopterul SMURD, dar banii pentru ambulanţe au fost tăiaţi.

O problemă foarte importantă pentru Cseke Attila era, de asemenea, un proiect cu finanţare BEI şi Banca Mondială, care viza reabilitarea a opt maternităţi şi pentru care din 2004, când a fost semnat, şi până în 2010 nu s-a făcut nimic, iar el trebuie să se încheie în aprilie 2012.

Cseke Attila, declara, în iulie, pentru MEDIAFAX, că din bugetul pe Sănătate lipseşte suma de patru miliarde de lei.

"Ca să nu fie probleme până la sfârşitul anului, vom cere la rectificare această sumă. Cea mai mare parte a problemelor financiare se regăsesc în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, unde vor merge trei pătrimi din suma totală", spunea atunci Cseke Attila.

El preciza că bugetul Ministerului Sănătăţii ar mai fi avut nevoie de aproximativ 960 de milioane de lei, un sfert din banii ceruţi. Din această sumă, 100 de milioane de lei erau pentru investiţii, şi anume achiziţionarea a 200 de ambulanţe şi a unui elicopter, iar restul banilor vor fi pentru asigurarea medicamentelor gratuite şi compensate în cadrul programelor naţionale de sănătate, printre care cele de oncologie, diabet zaharat şi boli cardiovasculare, explica ministrul.

Cseke Attila mai spunea atunci că pentru programele de oncologie şi diabet vor fi alocate după rectificare câte 300 de milioane de lei, iar pentru cel de boli cardiovasculare, 37 de milioane de lei.

"Vreau să trag un semnal de alarmă, pentru că, în opinia mea, situaţia este mult mai serioasă decât în alţi ani. Cred că am făcut reforme care nu s-au făcut în ultimii zece ani. Dacă problemele ar fi fost rezolvate, misiunea mea era mult mai uşoară. Cred că a venit timpul ca, odată cu continuarea acestor măsuri de reformă, să existe şi susţinere financiară corespunzătoare a Sănătăţii. Până când decidenţii din Ministerul Finanţelor nu vor înţelege că cele mai mari
investiţii trebuie realizate în învăţământ şi în sănătate, voi fi doar în poziţia unui pompier care încearcă să stingă incendii cu apa din găleată, în loc să folosească furtunul", mai spunea atunci ministrul Cseke Attila.

În opinia lui Cseke Attila, s-a acreditat fals idea că Sănătatea este doar un consumator de bani.

"Sănătatea produce. Produce oameni sănătoşi, care pot lucra în diverse domenii şi care pot să realizeze creşterea economică. Am făcut reformă în aceşti aproape doi ani de mandat cât în ultimii 20 de ani. Şi, personal, cred că a venit vremea ca măsurile pe care le-am luat să fie susţinute şi financiar. Şi mai este un lucru important: în Sănătate nu gestionăm fonduri structurale. Cred că aceasta a fost greşeala cea mai mare a României atunci când s-a negociat cu UE", susţinea atunci Cseke Attila.

Ministrul Cseke Attila a anunţat, joi, că demisionează din funcţie, nemulţumit de banii primiţi de Ministerul Sănătăţii la rectificarea bugetară, care s-a discutat fără a i se cere punctul de vedere, şi a precizat că în mandatul său a avut mai multe dispute cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

Premierul Emil Boc a încercat să-l calmeze pe Cseke Attila, spunându-i că va primi mai mulţi bani în luna octombrie, când Guvernul va opera o nouă rectificare, dar Cseke a reclamat inclusiv un tratament discriminatoriu în comparaţie cu CNAS, condusă de PDL, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Cseke Attila a precizat că va rămâne în continuare la Ministerul Sănătăţii încă 15 zile, aşa cum prevede legea, dar a subliniat că susţine o soluţie rapidă de schimbare.

"Nu m-aş supăra ca ministrul Finanţelor să preia portofoliul de ministru al Sănătăţii, poate aşa va înţelege problemele din sistemul sanitar şi nu va mai susţine că Sănătatea nu produce şi de aceea nu trebuie să discute cu ministrul Sănătăţii", a mai spus Cseke Attila.