Csibi Barna va fi audiat de procurori şi de Comisia de Disciplină a DGFP Harghita

Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Harghita, procurorul Corina Ceaşcai, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că Csibi Barna va fi audiat în dosarul deschis pe numele său, în 15 martie, sub acuzaţia de instigare la discriminare.

La rândul său, directorul general al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita, Kedves Imre, a declarat că Csibi Barna, care lucrează la DGFP din noiembrie 2005, va fi audiat, joi, de către Comisia de Disciplină a instituţiei pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 7/2004, republicată, privind Codul de conduită a funcţionarilor publici.

"Comisia de Disciplină, formată din trei membri ai conducerii DGFP Harghita, îl va audia pe Csibi Barna pentru faptele pe care le-a comis în 14 martie în centrul oraşului Miercurea Ciuc şi va stabili dacă acestea au adus sau nu atingere prestigiului unităţii al cărei angajat este", a spus Kedves Imre.

Csibi Barna a declarat corespondentului MEDIAFAX că va merge la audieri, dar a refuzat să facă orice comentariu, spunând că deocamdată nu doreşte să stea de vorbă cu reprezentanţii presei.

De la angajarea la DGFP Harghita şi până în ianuarie 2008, Csibi Barna a ocupat funcţia de inspector la Controlul Fiscal, pe o perioadă determinată şi, în aceeaşi lună, în urma unui concurs pe care l-a promovat, a fost încadrat pe aceeaşi funcţie, dar pe perioadă nedeterminată.

În luna mai 2008, a fost detaşat la Vama din Miercurea Ciuc, pe post de inspector vamal, iar în luna iulie a aceluiaşi an a fost promovat în funcţia de şef de serviciu. În noiembrie 2008, după expirarea detaşării, Csibi a revenit la DGFP Harghita pe postul de inspector la Direcţia Control, unde figurează ca angajat şi în prezent.

Csibi Barna este cunoscut pentru participarea sau organizarea de acţiuni cu caracter extremist.

În 2007-2008, el a fost preşedintele filialei Miercurea Ciuc a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), iar apoi a pus bazele Plutonului Secuiesc "Wass Albert" din cadrul Gărzii Maghiare, organizaţie paramilitară de extremă dreapta din Ungaria, fondată în anul 2007 de partidul Jobbik, cu comandamentul la Gyor .

După ce organizaţia din Budapesta a fost scoasă în ilegalitate de către Tribunalul din Capitala Ungariei, prin decizie definitivă şi irevocabilă dată în 2 iulie 2009, Plutonul Secuiesc şi-a continuat activitatea în Transilvania, Csibi Barna fiind ofiţer de recrutare.

În luna martie 2009, în calitate de membru în conducerea Plutonului Secuiesc din cadrul Batalionului "Wass Albert" al Gărzii Maghiare, Csibi Barna a încercat să înregistreze la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) sigla "Ţinutul Secuiesc" (Szekelyfold), scrisă atât în limba maghiară, cât şi cu caracterele vechiului alfabet secuiesc, cerere respinsă deoarece, printre altele, aceasta încalcă prevederile Constituţiei României.

Cu toate acestea, Csibi Barna a postat pe blogul său "proiectul de Constituţie a Ţinutului Secuiesc", în preambulul căruia se precizează "că secuii sunt urmaşi ai prinţului Csaba, descendentul lui Attila, stabiliţi în Bazinul Carpatic, ce face parte din Hunnia".

Proiectul aşa-zisului document mai suţine că Ţinutul Secuiesc "este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil, iar forma de guvernământ va fi monarhia constituţională", imnul statului, a cărui capitală va fi oraşul Târgu Mureş, va fi "Imnul secuiesc din anul 1921", iar limba oficială va fi limba maghiară.

De notorietate în acest sens este pancarta cu care Csibi Barna, îmbrăcat cu un tricou cu harta tricoloră a României din care lipsea Transilvania, l-a întâmpinat pe preşedintele Traian Băsescu la Universitatea de Vară "Tusvanyos" 2010, pe care scria "Dl. Băsescu, paşaportul vă rog!".

La începutul lunii aprilie 2010, Csibi Barna, împreună cu alţi doi tineri din Miercurea Ciuc, Szocs Tibor şi Puskas Andras Miklos, au depus la Primăria Miercurea Ciuc, în numele organizaţiei de tip extremist "Mişcarea Garda Maghiară, Batalionul Wass Albert, Plutonul Secuiesc", o cerere prin care solicitau aprobarea unei acţiuni "de atragerea atenţiei asupra efectelor negative ale vizionării super şi hipermarketurilor", acţiune pentru care au primit aprobare şi au amplasat, în faţa supermarketului Kaufland din Miercurea Ciuc, o pancartă pe era scris, în limba maghiară, "Ruşine să-ţi fie, iar ai cumpărat de la evrei" (Szegyelld magad, mar megint zsidonal vasaroltal!), lângă care s-au şi fotografiat. La începutul lunii august 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a început urmărirea penală împotriva acestora, pentru instigare la discriminare şi constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob, dosarul aflându-se şi în prezent în cercetări.

În 4 iunie 2010, alături de membrii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate, Csibi Barna a participat la un marş prin centrul municipiului Miercurea Ciuc, scandând "Să piară Trianonul", finalizat cu ridicarea unei cruci din lemn pe care era postată harta Ungariei Mari, înconjurată cu sârmă ghimpată.

În 22 iulie 2010, în calitate de preşedinte al Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii "Garda Secuiască", Csibi Barna a iniţiat un proiect de hotărâre la Consiliul Local Miercurea Ciuc pentru schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu în strada Attila, pe motiv că Eminescu "a fost un xenofob şi un hungarofob, fără nicio legătură cu Miercurea Ciuc", proiectul fiind anulat, ulterior, de către instanţele de judecată.

Tot în vara lui 2010, Csibi Barna, în numele Gărzii Secuieşti, a iniţiat un proiect de hotărâre privind inscripţionarea şi în vechiul alfabet secuiesc a denumirii municipiului pe tăbliţele de la intrările în localitate, proiect adoptat de Consiliul local Miercurea Ciuc, dar anulat în urma unei acţiuni în contencios administrativ iniţiată de fostul prefect Constantin Strujan.

Alte proiecte depuse de Csibi Barna au vizat demolarea Monumentului Ostaşului Necunoscut aflat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, locul unde se desfăşoară festivităţile de Ziua Naţională a României, zilele Drapelului sau Imnului Naţional sau de Ziua Armatei Române, iar în noiembrie 2010 a cerut, împreună cu mai mulţi tineri membri ai Gărzii Secuieşti, schimbarea denumirii oraşului Miercurea Ciuc în Csikszereda.

Totodată, Csibi Barna a participat, în anii 2009 şi 2010, la mai multe acţiuni extremiste de 15 Martie şi 1 Decembrie şi la Cluj-Napoca, în urma cărora a fost amendat de Jandarmerie, pe numele acestuia fiind deschis şi un dosar de către Parchetul Judecătoriei.

În 1 Decembrie 2009, Csibi a participat, în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, la o manifestare neautorizată de Primărie, de marcare a aniversării a 91 de ani a Gărzii Maghiare, alături de mai mulţi membri ai Plutonului. Poliţia Cluj-Napoca i-a deschis lui Csibi dosar penal, dar Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca a dispus neînceperea urmăririi penale, pe considerentul că acesta s-ar fi aflat "la prima confruntare cu legea penală".

În 2010, de 15 martie, Csibi a fost prezent din nou la Cluj-Napoca şi a participat la manifestările organizate de mai multe asociaţii de tineret maghiare de comemorare a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Împreună cu mai mulţi membri ai Plutonului Secuiesc, Csibi Barna a mărşăluit în uniforma organizaţiei, care avea inscripţionată deviza SS "Meine ehre heist treue" (Onoarea mea este loialitaea), şi purtând un banner pe care scria "Ţinutul Secuiesc nu este România". Membrii plutonului nu au fost sancţionaţi.

La 1 decembrie 2010, mai mulţi membri ai Plutonului Secuiesc, conduşi de Csibi Barna, au încercat să organizeze o acţiune în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, dar au fost ridicaţi de către jandarmi pentru "manifestare neautorizată". Membrii Plutonului aveau asupra lor steaguri ale Ungariei Mari. Csibi a fost amendat cu suma de 5.000 de lei pe care, însă, a contestat-o. Motivul amenzii a fost "nerespectarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice", în condiţiile în care membrii Plutonului Secuiesc nu aveau aprobare de la Primărie pentru desfăşurarea unei manifestări publice în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca.

Ultima acţiunea lui Csibi a avut loc în 14 martie 2011, când acesta a luat un manechin pe care se afla o poză a lui Avram Iancu, pe care l-a "judecat", l-a găsit vinovat de "crime împotriva umanităţii şi genocid" şi "l-a condamnat la moarte prin spânzurare" în faţa mai multor copii care se jucau în scuarul special amenajat în centrul municipiului Miercurea Ciuc.