CSM a dat aviz negativ proiectul LEGILOR justiţiei. Reacţia ministrului Tudorel Toader: Avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca să mă exprim generic, nu doresc reformarea sistemului

Avizul CSM este unul consultativ.

De altfel, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, că se aştepta la acest rezultat.

"Au intrat în şedinţă cu poziţii exprimate anterior dezbaterii. Au spus că votul va fi negativ, ceea ce înseamnă că au venit la dezbatere cu o hotărâre luată înainte de dialog , iar eu nu că estimam, ci ştiam acest lucru. (...) Cunoşteam foarte bine poziţiile dânşuilor şi aproape sunt public cunoscute opţiunile pe care care unii sau alţii le au. Absenţa mea a fost deliberată, le cunoşteam opţiunile, dânşii cunoşteau opţiunea mea, eu aş fi susţinut proiectul trimis la avizare. Cunoşteam poziţia dânşilor şi domnul general a zis că va fi în bloc un aviz negativ, avizul este consultativ. Concluzia este mai veche: unii, ca să mă exprim generic, nu doresc reformarea sistemului", a declarat Tudorel Toader, la Antena 3.

Judecătorul CSM, Bogdan Mateescu, a anunţat, după şedinţa plenului CSM, că a votat împotriva proiectului elaborat de ministerul Justiţiei.

"Sistemul judiciar ar fi fost cu siguranţă dăunător. Eu am votat cu toată convingerea pentru un aviz negativ. Este un proiect superficial, fără să ţină cont de propunerea instanţelor şi parchetelor, fără să ţină cont de propunerile adoptate la nivel CSM în două rânduri. Lucrurile care interesează sistemul, lucrurile tehnice care au fost transpuse la un nivel mic, lucrurile cu impact masiv, gen Inspecţia Judiciară în subordinea Ministerului Justiţiei, schimbarea regulilor în ceea ce priveşte recrutarea magistraţilor, aspecte legate de numirea procurorilor", a declarat Bogdan Mateescu.

De asemenea, procurorul general al României, Augustin Lazăr, a precizat, în şedinţă, că plenul CSM trebuie să dea un aviz negativ.

"Aş vrea să îmi explice cineva dacă există o raţiune ca factorul persoana care este numită politic la conducerea Ministerului Justiţiei ar trebui să facă echipa procurorului general care vine şi se prezintă în faţa CSM candidatul cu un proiect, acel proiect este aprobat. Există o mulţime de aşteptări, pe urmă, ca acest procuror general să-şi pună în aplicare, împreună cu echipa lui proiectul pe direcţiile de prioritate pentru Ministerul Public. În schimb, venim acum şi facem o echipă până la nivelul de procuror-şef de birou fără să fie consultat, nu există nicio menţiune dacă procurorul general ar trebui consultat, cine ar trebui să fie procuror-şef de birou, de serviciu, de secţie samd. El trebuie sa dea rezultatele pe care societatea civilă pe bună dreptate le aşteaptă. CSM, nici nu mai vorbim. Eu încă n-am reuşit să înţeleg raţiunea care a animat această idee, de a construi în acest mod echipa de la vârful Ministerului Public. ... În esenţă, aşa cum am spus-o şi public, trebuie avizat negativ, dar cu fermitate, să transmitem un mesaj ferm opiniei publice", a spus Augustin Lazăr.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a declarat, în şedinţă, că s-ar fi aşteptat ca ministrul Justiţiei să fie prezent la deliberări.

"Mă surprinde, neplăcut de această dată, pentru că am nutrit o consideraţie aparte pentru domnul ministru al Justiţiei. Mă surprinde lipsa dumnealui de la şedinţa plenului. Sunt încurcată, nu ştiu cum să apreciez sau cum să interpretez această lipsă. Poate este o poziţie de onoare, poate este o poziţie de demnitate sau poate este reţinere asupra faptului că poate ar fi fost puţin incomodat sau mai mult incomodat să răspundă la întrebări pe care fiecare dintre noi am fi avut să le fi adresat. Poate să răspundă domnul ministru sau poate nu este cazul să răspundă. În orice caz, sunt convinsă că pentru fiecare dintre noi lipsa dumnealui, măcar pentru a-şi susţine proiectul pe legile Justiţiei, pentru mine este un aspect care m-a derutat şi care probabil se va reflecta nu ştiu cum şi în ce măsură în votul pe care îl voi exprima", a declarat Mariana Ghena, preşedintele CSM.

Noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

O altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, proiectul prevede ca viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări şi în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

Te-ar putea interesa şi:

Legile Justiţiei: Candidaţii la şefia DNA, DIICOT şi PICCJ trebuie să susţină un interviu în faţa ministrului Justiţiei/ Ce se întâmplă cu Inspecţia Judiciară

Legile Justiţiei: Statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs o eroare/ Magistraţii, plătiţi pentru munca efectivă, nu pentru gradul ţinut în sertar

Schimbări în legile justiţiei: Preşedintele, EXCLUS din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Parchetului General. Mandatele de conducere a parchetelor şi instanţelor, modificate de la trei la patru ani