CSM a dezbătut afirmaţiile lui Tăriceanu în cazul deciziei Rarinca. Concluzia: Declaraţiile preşedintelui PLR au afectat independenţa justiţiei

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat, luni, că "demersurile instituţionale promovate de către reprezentanţi ai Senatului României, în 25 mai a.c., respectiv declaraţiile cuprinse în scrisoarea adresată domnului Klaus Iohannis, preşedintele României, în contextul pronunţării deciziei definitive de achitare a doamnei Mariana Rarinca, preluate de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său", potrivit unui comunicat al CSM.

"În cadrul verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, dispuse la data de 27 mai 2015 de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, s-a stabilit că în cuprinsul scrisorii deschise adresată domnului Klaus Iohannis, preşedintele României, preluată de întreaga mass media, un grup de senatori, printre care şi domnul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului României, a emis aprecieri referitoare la soluţionarea cauzei penale denumită «Rarinca», acreditând ideea că Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus arestarea preventivă a doamnei Mariana Rarinca, că nu au fost respectate garanţiile impuse de Constituţia României, că denunţul făcut de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar fi unul calomnios, iar preşedintele României ar putea interveni în procedura de revocare a unor magistraţi cu funcţii de conducere", se mai spune în comunicat.

Astfel, inspectorii judiciari au constatat că situaţia concretă este diferită de cea prezentată în conţinutul scrisorii trimise preşedintelui României, întrucât arestarea preventivă a Marianei Rarinca s-a dispus şi a fost menţinută de către judecători din cadrul Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, secţiile penale, şi nicidecum de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

"De asemenea, verificările efectuate au relevat faptul că soluţionarea propunerii de arestare preventivă s-a făcut cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor reglementate de Constituţia României şi Codul de procedură penală, iar afirmaţia că preşedintele ICCJ a formulat un denunţ calomnios este nereală câtă vreme nu s-a stabilit acest caracter al plângerii/denunţului de către organele abilitate ale statului", se arată în comunicat.

CSM precizează că prin solicitarea adresată lui Klaus Iohannis, de a dispune înlăturarea din funcţie, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi şi de a iniţia declanşarea unei anchete disciplinare împotriva acestora, senatorii au ignorat principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, acreditând ideea că preşedintele României poate dispune excluderea din profesie a unor magistraţi.

"În realitate, judecătorii şi procurorii pot fi eliberaţi din funcţie doar în cazurile expres şi limitativ prevăzute de Legea nr.303/2004, prin decret al Preşedintelui României, însă numai la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii", mai arată CSM.

În ce priveşte cazul Rarinca, membrii CSM au apreciat că acesta nu poate constitui un motiv suficient şi rezonabil pentru a face afirmaţii generale în sensul că magistraţii care solicită sau care se pronunţă asupra măsurii arestului preventiv procedează în mod abuziv, în afara dispoziţiilor legale.

"Astfel de afirmaţii au drept consecinţă subminarea autorităţii sistemului judiciar, cu consecinţe extrem de grave la adresa statului de drept, mai ales când aceste afirmaţii sunt făcute de către Preşedintele Senatului României, care conform legii deţine a doua demnitate în stat. Plenul Consiliului a apreciat că afirmaţiile din scrisoarea menţionată, lansate în spaţiul public de către persoane prezumate a fi bine informate şi conştiente de consecinţele declaraţiilor lor, preluate mass media, reprezintă o deformare a realităţilor de fapt, de natură să inducă ideeea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar, producând astfel un puternic impact negativ asupra credibilităţii sistemul judiciar, cu consecinţa afectării independenţei acestuia", se mai arată în comunicat.

De asemenea, în aceeaşi şedinţă, plenul CSM a constatat că afirmaţiile publice ale lui Călin Popescu Tăriceanu, susţinute în cadrul mai multor emisiuni, referitoare la activitatea unor instituţii judiciare, pregătirea profesională a unor reprezentanţi ai sistemului judiciar şi la activităţi judiciare desfăşurate de judecători şi procurori în cauzele penale privindu-i pe Mariana Rarinca şi pe Victor Ponta, preluate de mass media, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.

Plenul CSM a constatat că declaraţiile respective, prin care se induce în rândul opiniei publice ideea că instituţii din cadrul sistemului judiciar răspund la comenzi şi desfăşoară activităţi de natură politică, respectiv urmăresc schimbarea Guvernului, încălcând astfel principiul separaţiei puterilor în stat, dar şi în sensul că simplii cetăţeni, nevinovaţi, se pot aştepta în orice moment la abuzuri din partea justiţiei, aceasta fiind selectivă, discreţionară şi abuzivă, şi că unii magistraţi, chiar cu funcţii de conducere, nu au o pregătire profesională corespunzătoare, în contextul unor referiri la cazul Rarinca şi la hotărârile de condamnare a României la CEDO pentru erorile judiciare săvârşite de magistraţii români, sunt de natură a crea grave prejudicii de imagine sistemului judiciar în ansamblul său, subminând autoritatea şi afectând credibilitatea acestuia.

"S-a apreciat că impactul declaraţiilor domnului Călin Popescu Tăriceanu asupra opiniei publice este unul puternic, prin prisma funcţiei deţinute, cea de preşedinte al Senatului României, a doua demnitate în stat, a calităţii sale de formator de opinie, precum şi a modalităţii de exprimare, generală. Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile domnului Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului României, au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aducând gravă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său", se mai arată în comunicat.

În 28 mai, CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afectarea autorităţii puterii judecătoreşti şi decredibilizarea sistemului judiciar, după ce Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea Liviei Stanciu şi a Laurei Kovesi.

Sesizarea Inspecţiei Judiciare (IJ) a fost făcută după ce Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere "să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura-Codruţa Kovesi". Tăriceanu a iniţiat acest demers în urma "evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe".