CSM a trimis o SCRISOARE Camerei Deputaţilor în legătură cu modificările la Codul Penal. Zgonea: "Tot ce spune CSM trebuie luat în vedere"

În scrisoarea CSM se arată că modificările la Codul Penal sunt lipsite de fundamentare şi de oportunitate.

"Am trimis scrisoarea Comisiei juridice pentru a formula un punct de vedere şi pentru ca să avem un dialog cu CSM. Voi deschide un dialog cu CSM. Tot ce spune CSM trebuie luat în vedere, trebuie analizat şi discutat pe textele de lege", a spus Zgonea.

Valeriu Zgonea a susţinut că CSM a fost consultat când a fost vorba despre modificările legate de sistem, pentru că altfel, CSM ar fi trebuit să emită opinii pentru toate proiectele de lege din Parlament.

Zgonea a adăugat că l-a rugat pe preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, să iniţieze dezbateri pentru aceste proiecte, care au fost modificate "corect şi transparent", iar fiecare instituţie să vină să-şi spună argumentele.

SCRISOAREA trimisă de CSM

CSM scrie că proiectele de modificare a Codului Penal au fost dezbătute în lipsa reprezentanţilor CSM şi fără să fie transmise spre avizare, iar unele amndamente admise de Comisia juridică au făcut obiectul unor încercări de reglementare la momentul discutării legii de punere în aplicare a Codului Penal şi au fost respinse atunci de Parlament.

CSM menţionează că prin redefinirea art.253 indice 1 se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate.

"Această propunere nu poate fi acceptată deoarece nu ţine seama de concepţia de ansamblu a legiuitorului român cu privire la conflictul de interese. Sub acelaşi aspect, prevederea condiţiei caracterului necuvenit al folosului material obţinut nu este justificată, dat fiind obiectul juridic special al acestei infracţiuni, respectiv relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a activităţii de serviciu, activitate care nu se poate realiza în condiţiile îndeplinirii unor acte cu încălcarea principiilor imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public în exercitatea demnităţilor şi funcţiilor publice", se mai araă în scrisoarea CSM.

CSM arată că, astfel, conflictul de interese nu poate presupune obţinerea unor foloase materiale necuvenite, întrucât incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.

CSM susţine că nu este justificată nici modificarea propusă la alineatul 2 al art 253 indice 1 întrucât nu pot fi eliminate din sfera de conflict de interese activitatea de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, nici încheierea unui act sau hotărâre privind creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară.

"Prin aceste amendamente se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese", mai arătă CSM.

CSM mai apreciază ca nejustificată şi atenuarea tratamentului sancţiunilor pentru aceste infracţiuni.

În privinţa completării art.147, CSM consideră că eliminarea din sfera noţiunilor de funcţionar public a parlamentarilor, aleşilor locali, preşedintelui nu este justificată şi că, prin aceste amendamente, se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de aceasta pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public, fapt inadmisibil.

Potrivit CSM, prin amendamentele la art 124,156 se reduc termenele de prescripţie specială.

"Reducerea termenului prescripţiei speciale a răspunderii penale poate conduce la încetarea urmăririi penale sau a procesului penal pentru o serie de fapte grave, investigate în cauze complexe", mai scrie CSM.

CSM consideră şi că propunerea legislativă a amnistiei nu are la bază o analiză a importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective şi că o altă observaţie se referă la unele dintre criteriile de determinare a categoriilor de infracţiuni exceptate de la graţiei şi de amnistie.

Într-un comunicat de săptămâna trecută, CSM susţinea că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, printr-un proiect de lege adoptat marţi, "se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta", precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) preciza că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, "plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti", proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

În acelaşi comunicat, CSM analizează, punctual, toate propunerile legislative menţionate, respectiv redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare, modificări aduse prevederilor referitoare la prescripţia răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia, exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal în vigoare şi din noul Cod penal, precum amnistia şi graţierea.

Astfel, referitor la amendamentul privind definirea noţiunii de funcţionar public, prin care sunt exceptaţi din această categorie preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, CSM consideră că acesta nu este justificat, pentru că "în acest fel ar fi afectată protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noţiuni se urmăreşte".

"Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, în sensul art. 147 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condiţiile importanţei deosebite a activităţilor desfăşurate de aceste persoane", susţine CSM.

În privinţa amendamentului legat de conflictul de interese incriminat în articolul 253 indice 1 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea acestuia "se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145, susţine CSM.

"Practic, sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă şi nu au semnat o fişă a postului. Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 253 indice 1 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 253 indice 1", arată CSM.

Consiliul susţine că practic, prin acest amendament, "se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese, întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative".

CSM critică şi amendamentul adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor prin care se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal şi completarea articolului 156 din noul Cod cu alte două alineate, care, în esenţă, reduc termenul de prescripţie specială.

"Se constată că această propunere de modificare reprezintă chiar forma art. 124 Cod penal, anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012, care însă nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen şi a consecinţelor ce se pot produce - înlăturarea răspunderii penale", consideră CSM.

În privinţa propunerii legislative ce vizează amnistierea, atât antecondamnatorie cât şi postcondamnatorie, a infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda, CSM spune că aceasta nu are la bază o analiză a importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.

"Astfel, cel puţin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanţelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicării criteriilor generale şi speciale de individualizare, această limită este prea mare", consideră CSM.

În ceea ce priveşte limita maximă a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordată graţierea, propunerea legislativă stabileşte că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată. Din această perspectivă, susţine CSM, trebuie avută în vedere evitarea situaţiilor în care legea de graţiere se aplică persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârşite, prezintă un pericol social deosebit.

Referitor la criteriul referitor la natura infracţiunilor care determină exceptarea de la aplicarea beneficiului graţierii, CSM spune că a constatat că o serie de infracţiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clemenţă, în ultima lege de graţiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt menţionate în proiectul de lege (spre exemplu: infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută în art. 2481; luarea de mită, prevăzută în art. 254; darea de mită, prevăzută în art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256; traficul de influenţă, prevăzut în art. 257; infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, infracţiunea de spălare a banilor, infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi a infracţiunilor de corupţie din legea specială).

În acest context, plenul CSM a hotărât marţi, cu majoritate de voturi, transmiterea către Parlament a unui punct de vedere instituţional ce argumentează lipsa de fundamentare şi oportunitate a propunerilor legislative recent formulate sau promovate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.