CSM cere Executivului rezolvarea problemelor privind salarizarea în Justiţie

"Ca urmare a rezoluţiei adoptate de adunările generale ale magistraţilor, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, în mod public, Executivului un set de propuneri privind luarea unor măsuri concrete în vederea creşterii fondurilor bugetare disponibile pentru sistemul judiciar", se arată în scrisoarea deschisă publicată marţi pe pagina de internet a instituţiei.

În acelaşi document, Consiliul constată că principalii ordonatori de credite pentru sistemul judiciar - Ministerul Justiţiei pentru instanţele judecătoreşti, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru parchete - au transmis recent ordonatorilor secundari şi terţiari de credite faptul că, începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2009, sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică nu va mai fi luat în calcul la stabilirea indemnizaţiei.

CSM arată că decizia este motivată prin insuficienţa fondurilor disponibile şi prin incidenţa dispoziţiilor OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

În scrisoare se arată că CSM în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, precum şi corpul judecătorilor şi procurorilor sunt conştienţi de situaţia economică dificilă în care se găseşte în acest moment România şi că sunt solidari cu celelalte categorii sociale în ceea ce priveşte restrângerile şi sacrificiile impuse de această situaţie. "În egală măsură însă, Consiliul nu poate accepta luarea unor măsuri cu caracter unilateral, care să privească numai personalul din sistemul judiciar şi care afectează direct stabilitatea statutului şi independenţei judecătorilor şi procurorilor, indiferent cum sunt acestea motivate", se arată în documentul citat.

Astfel CSM conchide că acumularea unor sume importante de plată cu titlu de drepturi salariale restante nu a fost generată de culpa judecătorilor, procurorilor sau a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor ci de factori externi sistemului judiciar, preferându-se, timp de mai mulţi ani, să se acumuleze astfel de datorii în locul asumării răspunderii pentru soluţionarea definitivă şi echitabilă a discrepanţelor şi discriminărilor apărute în mecanismul de salarizare.

"Privarea personalului din sistemul judiciar de o componentă importantă a indemnizaţiei sau a salariului nu va îmbunătăţi cu nimic situaţia celorlalte categorii profesionale sau sociale şi va avea un impact redus asupra angajamentelor bugetare. În acelaşi timp, ea contravine poziţiei publice adoptate de reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, conform cărora modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar reprezintă o prioritate, inclusiv în cadrul obligaţiilor asumate de România în relaţia cu partenerii săi din Uniunea Europeană", se mai arată în scrisoarea deschisă.

CSM consideră că această măsură constituie un regres în ceea ce priveşte garantarea independenţei individuale a judecătorilor şi procurilor şi o lovitură puternică dată unui serviciu public care deserveşte anual milioane de cetăţeni şi a cărei poziţie, în special în astfel de vremuri, se cerea întărită, iar nu slăbită.

În acst context, Consiliul solicită celorlalte puteri ale statului, în special Executivului, să acţioneze rapid şi concret pentru rezolvarea acestei stări de lucruri arătând că rezolvarea rapidă a acestei situaţii ar da în mod direct măsura reală a angajamentului celorlalte puteri ale statului pentru apărarea acestor valori.

În finalul scrisorii deschise, CSM face apel la valorile de bază care caracterizează justiţia - calmul şi raţiunea, astfel încât problemele existente în sistemul judiciar să nu se răsfrângă în nici un fel asupra garantării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor pe care acesta le deserveşte.