CSM cere Parlamentului urgentarea adoptării legii privind Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor

Solicitarea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vine în urma aprobării, cu observaţii, în şedinţa de joi, a raportului Inspecţiei Judiciare privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Verificările Inspecţiei Judiciare au vizat identificarea cauzelor având ca obiect categoriile de infracţiuni menţionate, analiza modalităţii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluţionării cauzelor şi la motivele obiective şi subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor, măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale, cu scopul de a identifica metodele şi practicile pozitive, dar şi vulnerabilităţile şi factorii de risc, în limitele competenţelor instanţelor judecătoreşti.

În urma verificărilor s-a constatat că în perioada 1 ianuarie 2013 - 1 aprilie 2015, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost înregistrate 61 de dosare, în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

"Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în aceste cauze, acestea se situează între limita minimă, de aproximativ 7.000 lei şi limita maximă, de peste 300.000.000 euro. În ceea ce priveşte dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 euro şi 52.927.756 lei", se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

Din raport mai rezultă că pe rolul tuturor curţilor de apel şi instanţelor arondate, la nivelul lunii aprilie 2015, erau 2.152 de cauze având ca obiect infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală, contrabandă şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, cele mai multe fiind înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (367 dosare), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (39 de dosare).

S-a mai constatat că în perioada vizată de verificări, curţile de apel şi instanţele arondate au soluţionat definitiv 2.813 dosare cu obiectul categoriilor de infracţiuni menţionate, cuantumul prejudiciului stabilit de instanţele de judecată prin hotărâri definitive pronunţate în aceste cauze fiind la nivelul sumelor de 1.321.629.027,53 lei, 80.379.207,8 euro, 149.265.191,6 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD. Cele mai multe dosare s-au soluţionat la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate (417), iar cele mai puţine la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate (69).

"Inspecţia Judiciară a constatat o bună administrare a actului de justiţie în astfel de cauze, având în vedere că acestea se caracterizează prin complexitate, decurgând din numărul de fapte ori al persoanelor trimise în judecată, dar şi din probatoriul complex ce trebuie administrat. Totuşi, există şi unele deficienţe cu privire la celeritatea soluţionării cauzelor, a motivării soluţiei, lipsa de fermitate a unor instanţe în luarea unor măsuri, interpretarea diferită a unor texte de lege incidente şi cu privire la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii", se arată în raport.

Potrivit sursei citate, în situaţiile în care s-a constatat că prelungirea duratei procedurilor este imputabilă magistraţilor, au fost demarate verificări prealabile. Astfel, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul a şase judecători, cu privire la existenţa indiciilor privind eventuala săvârşire a abaterii disciplinare reglementate de art.99 lit.h teza I din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor –"nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor".

"Pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor constatate, Secţia pentru judecători a Consiliului a dispus luarea măsurilor administrative care se impun de către preşedinţii de instanţe, precum şi cu privire la intensificarea activităţii de învăţământ profesional tematic în materia executării civile şi penale, atât la nivel descentralizat, cât şi prin Institutul Naţional al Magistraturii", se arată în comunicatul trimis de CSM.