CSM îi apără reputaţia judecătoarei care l-a arestat pe preşedintele Consiliului Judeţean Argeş

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat publicităţii, marţi, concluziile verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară de pe lângă Plenul CSM în cazul privind instrumentarea şi soluţionarea cauzei referitoare la preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, Constantin Nicolescu, aflate pe rolul Tribunalului Argeş şi al Curţii de Apel Piteşti.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut faptul că, în raport cu conţinutul declaraţiilor publice expuse, se constată că, deşi nereale şi lipsite de orice suport obiectiv, alegaţiile şi afirmaţiile deosebit de virulente, inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere în funcţia de judecător a doamnei Mihaela Ioana Neacşa, la presupusa lipsă a sa de independenţă şi de profesionalism, sunt de natură să influenţeze, în mod negativ, opinia publică cu privire la integritatea magistratului în cauză, să-i afecteze imaginea publică şi să-l discrediteze, se arată într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, Plenul CSM a apreciat că, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a cauzei, precum şi prin culpabilizarea în spaţiul public a judecătorilor şi procurorilor s-a produs o gravă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului procurorilor şi a afectării independenţei acestora.

"Luând în considerare toate aceste aspecte reieşite în urma verificărilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de apărare a prestigiului justiţiei şi a independenţei sistemului judiciar, inclusiv a doamnei judecător Mihaela Ioana Neacşa", notează CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii arată că, în 31 ianuarie, s-a sesizat din oficiu în legătură cu apărarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în instrumentarea şi soluţionarea cauzei privindu-l pe preşedintele CJ Argeş. Sesizarea din oficiu a avut la bază derularea evenimentelor şi a dezbaterilor publice privind cauza aflată pe rolul Tribunalului Argeş, respectiv Curţii de Apel Piteşti.

Ulterior, în 1 februarie, Ministerul Justiţiei a propus şi solicitat CSM să se sesizeze din oficiu pentru apărarea reputaţiei şi independenţei judecătoarei Mihaela Ioana Neacşa, de la Tribunalul Argeş, faţă de declaraţiile publice şi atacurile verbale formulate împotriva magistratului de către mai multe persoane publice.

"Această solicitare s-a înscris în demersul deja iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 ianuarie 2011", a precizat CSM.

Pe de altă parte, în 31 ianuarie a fost înregistrată la CSM solicitarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România de efectuare a cercetării prealabile şi exercitării acţiunii disciplinare faţă de procurorul de caz, întrucât măsura procesuală a reţinerii dispusă de acesta în cazul lui Nicolesacu ar fi una excesivă şi nejustificată, prin raportare la cazurile prevăzute de articolul 148 Codul de procedură penală. O solicitare similară a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România a fost remisă Consiliului Superior al Magistraturii de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor.

În ce priveşte afirmaţiile publice referitoare la faptul că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti au formulat propunerea de arestare preventivă în ziua în care a fost luată măsura reţinerii, respectiv după orele 17.00, tocmai în ideea ca aceasta să fie judecată de judecătoarea Neacşa Mihaela, rezultatele verificărilor Inspecţiei Judiciare au evidenţiat faptul că propunerea de arestare a fost formulată în 27 ianuarie, şi nu în 26 ianuarie, când a fost luată măsura reţinerii faţă de Constantin Nicolescu.

"De asemenea, legat de implicarea politicului în actul de justiţie şi de crearea unui «circ mediatic» de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-au făcut referiri la punerea cătuşelor inculpatului Nicolescu Constantin. În legătură cu acest aspect, trebuie menţionat faptul că Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în art. 101 reglementează escortarea şi însoţirea persoanelor private de libertate. Potrivit acestor dispoziţii legale, «Deplasarea în exteriorul locului de deţinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum şi transferarea la un alt loc de deţinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unităţii». Competenţa de a escorta şi însoţi persoanele privative de libertate revine lucrătorilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Pe cale de consecinţă, răspunderea pentru o eventuală nerespectare a dispoziţiilor legale menţionate anterior nu revine procurorilor", arată CSM în comunicatul citat.

Totodată, Inspecţia Judiciară a mai stabilit că propunerea de luare a măsurii arestării preventive faţă de Nicolescu a fost înregistrată la Tribunalul Argeş în 27 ianuarie, la ora 10.10, iar repartizarea şi stabilirea completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispoziţiilor regulamentare, "compunerea nominală a completului de judecată fiind în deplină concordanţă cu planificarea serviciului de permanenţă al judecătorilor", întocmită pentru acea zi.

În legătură cu afirmaţiile privind soluţionarea cauzelor privind propuneri de arestare preventivă formulate de DNA de către judecătorul Mihaela Ioana Neacşa, din evidenţele instanţei a rezultat că, în cursul anului 2010, DNA a sesizat Tribunalul Argeş cu şapte propuneri de luare sau prelungire a acestei măsuri preventive. Totodată, verificările au relevat faptul că, în toate aceste cauze, soluţionarea propunerilor a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor regulamentare de către judecătorii planificaţi să asigure serviciul de permanenţă din ziua înregistrării sesizării, inclusiv în cazul a două dosare soluţionate de către judecătorul Mihaela Ioana Neacşa. Alte trei cauze au fost soluţionate de către judecătorul Ioan Fundătureanu, unul de către judecătorul Valerica Vârtopeanu şi altul de către judecătorul Irina Mihaela Lazăr.

"Pe cale de consecinţă, se constată că nu se confirmă supoziţiile privind «predilecţia» manifestată de Direcţia Naţională Anticorupţie de a sesiza instanţa cu propunerile de arestare preventivă doar în situaţiile în care serviciul de permanenţă este asigurat de către un anumit judecător. Este de subliniat şi faptul că, pentru a elimina orice suspiciune de acest gen, din luna octombrie 2010 instanţa comunică parchetului şi direcţiilor specializate doar lista cu grefierii de şedinţă planificaţi pentru serviciul de permanenţă (adresa nr. 473/29.09.2010). De asemenea, datele privind cariera profesională a doamnei judecător Mihaela Ioana Neacşa – făcute publice prin comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din 28.01.2011 - infirmă speculaţiile referitoare la evoluţia profesională a judecătorului menţionat", mai arată CSM.

Totodată, CSM notează, referitor la comentariile critice ale conţinutului hotărârii instanţei de fond, că, potrivit limitelor legale de competenţă, verificările administrative ale activităţii judecătorilor realizate de Inspecţia Judiciară nu pot viza analiza legalităţii şi temeiniciei hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe, întrucât, în acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independenţă a magistraţilor şi supunerii acestora numai legii, precum şi principiului autorităţii lucrului judecat.

De asemenea, în exercitarea atribuţiilor sale, CSM trebuie să respecte dispoziţiile legale potrivit cărora hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.

"Pe cale de consecinţă, analiza argumentelor de fapt şi de drept, precum şi interpretarea dispoziţiilor legale incidente în cauză, reţinute prin considerentele încheierii nr. 6/CC/27.01.2011, pronunţată de Tribunalul Argeş, în dosarul nr. 534/109/2011, nu pot face obiect al analizei sau verificărilor Inspecţiei Judiciare, prin cadrul normativ menţionat fiind exclusă orice posibilitate de a se interveni în activitatea nemijlocită de înfăptuire a justiţiei", precizează CSM.

În sesizările adresate CSM şi Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, Uniunea Consiliilor Judeţene din România a solicitat efectuarea cercetării prealabile şi exercitarea acţiunii disciplinare faţă de procurorul de caz, "întrucât măsura procesuală a reţinerii dispusă de acesta a fost una excesivă şi nejustificată prin raportare la cazurile prevăzute de art. 148 Cod de procedură penală".

În legătură cu acest aspect, CSM arată că organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate lua sau nu măsura reţinerii, iar în cazul în care a dispus reţinerea, trebuie să motiveze prin indicarea cazurilor şi condiţiilor care o justifică. În cursul urmăririi penale, împotriva ordonanţei de reţinere se poate face plângere.

CSM precizează că Inspecţia Judiciară, conform competenţelor sale, nu poate face verificări cu privire la legalitatea măsurii reţinerii luate de procuror faţă de Nicolescu Constantin, iar orice apreciere făcută de aceasta cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor şi măsurilor procesuale dispuse în cursul urmăririi penale reprezintă o încălcare a principiului independenţei acestuia, dar şi a dispoziţiilor care guvernează desfăşurarea procesului penal.

Referitor la solicitarea MJ de apărare a reputaţiei profesionale a judecătorului Mihaela Ioana Neacşa, CSM arată că poate analiza cererea din perspectiva atingerii aduse independenţei justiţiei.

Judecătorul Mihaela Ioana Neacşa, de la Tribunalul Argeş, a decis, în 27 ianuarie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a şefului CJ Argeş, Constantin Nicolescu, motivând că acesta este cercetat pentru "săvârşirea unor fapte de corupţie care au o mare gravitate", acestea ducând "la diminuarea prestigiului de care ar trebui să se bucure autorităţile publice".

"Reţinem că asupra inculpatului planează şi suspiciunea săvârşirii unor fapte de corupţie care în opinia instanţei, au o mare gravitate, dată fiind repetabilitatea şi amploarea acestora, modalitatea şi împrejurările concrete de sărvârşire a presupuselor fapte - utilizarea calităţii de funcţionar public în scopul obţinerii unor foloase cu titlu de mită - care duc la diminuarea prestigiului de care ar trebui să se bucure autorităţile publice, ce au menirea să deservescă cetăţenii acestei ţări cu respectarea dispoziţiilor legale", se arată în motivarea deciziei din 27 ianuarie a judecătoarei Neacşa.

După pronunţarea deciziei de arestare, lui Constantin Nicolescu i s-a făcut rău, el fiind transportat la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde trei zile mai târziu a fost supus unei intervenţii chirurgicale pe cord deschis.

Echipa medicală multidisciplinară care l-a tratat pe Nicolescu a stabilit că acesta a suferit, în 27 ianuarie, un accident vascular cerebral ischemic, diagnosticul complex incluzând şi referiri la un sindrom coronariar acut şi la multiple stenoze arteriale, ca efect al hipertensiunii şi dislipidemiei. Nicolescu a fost externat de la Spitalul Floreasca după trei săptămâni de la spitalizarea sa.

Preşedintele CJ Argeş este cercetat în libertate, în baza unei decizii din 3 februarie a Curţii de Apel Piteşti, care a admis recursul apărătorilor săi la măsura arestării preventive, dispunând punerea de îndată în libertate cu obligarea de a nu părăsi ţara.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş este acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false potrivit cărora acestea ar fi fost afectate de inundaţiile din 2005 şi a atribuit contractul de reabilitare unei firme a familiei.

Nicolescu mai este acuzat şi că, în perioada 2006 - 2008, a primit mită de la patronul firmei Pic, Cornel Penescu, 66.588,15 lei şi produse, pentru a dispune achiziţionarea de către CJ Argeş a unor produse alimentare şi nealimentare de la această societate, fără a organiza pentru aceasta o licitaţie publică.

Procurorii anticorupţie îl mai acuză pe preşedintele CJ Argeş şi că, în cursul lunii iunie 2009, folosindu-se de funcţia sa, l-a instigat pe primarul comunei argeşene Stâlpeni "să nu îndeplinească anumite acte de serviciu", respectiv să nu dea unei persoane o amendă de 10.000 de lei într-un caz privind o autorizaţie de construcţie.