CSM modifică regulamentul privind procedurile de numire la ICCJ şi la Parchetul instanţei supreme

Într-un Raport privind progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), impus României de către Comisia Europeană, elaborat de CSM, se arată că procedura actuală de promovare la ICCJ este criticată sub aspectul transparenţei şi obiectivităţii atât din interiorul, cât şi din exteriorul sistemului.

La nivelul ICCJ există un deficit important de judecători, în special la nivelul Secţiei penale.

CSM a declanşat procedura de modificare a modalităţii de promovare la instanţa supremă, pentru ocuparea posturilor vacante la ICCJ.

Raportul notează că, după o lungă perioadă de incertitudine cu privire la numirile în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, noua conducere a ICCJ a fost numită în luna septembrie 2010.

"CSM a iniţiat un proiect de modificare a regulamentului propriu privind proceduri transparente şi obiective de avizare a propunerilor de numiri în funcţii de conducere la ICCJ şi Parchetul ICCJ", spune sursa citată.

Potrivit documentului citat, perioada lungă de incertitudine cu privire la conducerea instanţei supreme a avut ca efect instabilitatea cu privire la un management aplicat la nivelul ICCJ. "Acest tip de instabilitate, prin prelungirea nerezonabilă a numirilor în astfel de funcţii importante, generează disfuncţii cu privire la funcţionarea întregului sistem de justiţie, din cauza cadrului legal actual ce permite astfel de situaţii la nivelul conducerilor ICCJ şi Ministerului Public", mai notează documentul.

CSM afirmă că îmbunătăţirea politicilor de resurse umane trebuie să aibă în vedere atât ocuparea posturilor vacante în sistem, cât şi o alocare eficientă a resurselor existente şi asigurarea unui management eficient privind repartizarea atribuţiilor în cadrul instanţelor şi parchetelor.

De asemenea, politica de resurse umane va trebui stabilită în raport de cele ce vor rezulta din Studiul de Impact privind intrarea în vigoare a noilor coduri.

"Din ultimele date transmise de Ministerul Justiţiei, termenul de finalizare a acestui studiu s-a prelungit până în august 2011. În acest sens, o serie de proiecte au fost începute sub mandatul vechiului Consiliu şi vor fi continuate în aceeaşi formă sau vor fi reevaluate", arată CSM.

În prezent, se arată în raport, judecătorii sunt supraîncărcaţi cu sarcini non-jurisdicţionale, iar în rândul personalului auxiliar sunt resurse umane bine pregătite, care pot prelua anumite atribuţii de la judecători. Managementul administrativ, nejurisdicţional, poate fi transferat de la preşedinţi la manageri de instanţă.

"Măsuri realizate/în curs de realizare: a) În 2010, CSM a elaborat un proiect de lege privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la personalul auxiliar şi un proiect de lege privind introducerea managerului de instanţă, transmise ulterior MJ. b) În 10 martie 2011, MJ a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind statutul personalului auxiliar. CSM consultă instanţele şi parchetele asupra acestui proiect, în vederea elaborării unui punct de vedere", spune CSM.

Pe de altă parte, au fost identificate vulnerabilităţi din cauza unor diferenţe de viziune ale CSM şi MJ asupra statutului personalului auxiliar; neîncrederea judecătorilor în capacitatea personalului auxiliar de a prelua anumite atribuţii; prelungirea termenului de finalizare a studiului de impact pentru noile coduri.

În ce priveşte proiectul privind stabilirea volumului optim de activitate pentru judecători, arată CSM, opinia generală existentă în sistem priveşte supraîncărcarea judecătorilor şi numărul excesiv de mare de dosare alocate într-o şedinţă de judecată, astfel că este necesară reevaluarea necesarului de personal, pe baza stabilirii unui volum optim de dosare de soluţionat.

"Măsuri realizate/în curs de realizare: a) În 2010 s-a derulat proiectul pilot privind volumul optim de activitate la instanţe. b) În 3 martie 2011, noul Consiliu a hotărât continuarea proiectului, dar a dispus reevaluarea acestuia în vederea îmbunătăţirii, având in vedere inclusiv durata mare de soluţionare a unor cauze la anumite instanţe", arată actul citat, care consemnează ca şi vulnerabilitate "acordarea unor prime termene prea lungi, la instanţele cu volum mare de activitate".

În legătură cu reorganizarea instanţelor şi parchetelor, CSM indică existenţa unor dezechilibre la nivel naţional în ceea ce priveşte volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi încărcătura de dosare/judecător sau procuror.

"Măsuri realizate/în curs de realizare: a) Finalizarea în luna septembrie 2010 a raportului grupului mixt de lucru, coordonat de CSM, privind reorganizarea instanţelor şi parchetelor cu volum redus de activitate; b) Iniţierea în luna decembrie 2010 a unui proiect de lege de către MJ, pe baza raportului; c) Dezbaterea în prezent în Parlament a proiectului de lege", spune sursa citată.

Ca şi vulnerabilităţi sunt notate lipsa voinţei politice pentru desfiinţarea unor instanţe şi parchete, dar şi rezistenţa din partea sistemului pentru desfiinţarea unor instanţe şi parchete.