CSM: Modificările privind răspunderea magistraţilor încalcă principiul constituţional al separaţiei

Vineri, 8 iulie 2011, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, a avut loc o întâlnire comună a reprezentanţilor Consiliului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Asociaţiei Procurorilor din România şi Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul CSM, und ereprezentanţii Ministerului Justiţiei nu au fost invitaţi.

În cadrul întâlnirii, participanţii au analizat propunerile legislative ale Ministerului Justiţiei, aflate în dezbatere publică, pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

"Dezbaterile au permis conturarea unui punct de vedere unitar în legătură cu aspectele care au constituit obiectul propunerilor de modificare a reglementărilor privind abaterile disciplinare, procedura disciplinară, organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari. Reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor profesionale participante au subliniat faptul că, prin aceste propuneri legislative, în eventualitatea în care vor fi adoptate în forma elaborată de Ministerul Justiţiei, se vor produce efecte care aduc grave atingeri principiilor constituţionale privind independenţa sistemului judiciar şi separaţia puterilor în stat. Astfel, prin modificarea art. 44 alin. (3) şi (4) din Legea 317/2004, care propune ca titulari ai acţiunii disciplinare Ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, se încalcă principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, întrucât un reprezentant al Executivului ar deveni titular al acţiunii disciplinare împotriva unor magistraţi, în pofida faptului că nu există nicio altă situaţie în care unui membru ce reprezintă una din puterile constituţionale în stat i se recunoaşte prin lege prerogativa promovării acţiunii disciplinare împotriva unei persoane ce reprezintă o altă putere", se arată într-un comunicat de luni al CSM.

Potrivit sursei citate, participanţii au constatat că nu se justifică şi nu este oportună organizarea Inspecţiei Judiciare ca autoritate autonomă cu personalitate juridică, având în vedere că rolul Inspecţiei Judiciare - de control asupra activităţii magistraţilor - face parte din activitatea mai amplă a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea constituţională a acestuia, de garant al independenţei Justiţiei. Organizarea Inspecţiei Judiciare ca autoritate autonomă nu reprezintă un progres sub aspectul eficienţei şi nu este conformă motivaţiei exprimate de iniţiator în expunerea de motive a proiectului, aceea de a asigura "îmbunătăţirea semnificativă a independenţei şi eficacităţii justiţiei" şi rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care "îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru recrutarea, promovarea şi sancţionarea judecătorilor şi procurorilor".

De altfel, la data de 11 mai 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Ministrul Justiţiei cu o serie de propuneri de modificare a Legii 317/2004, în sensul prevederii calităţii procesuale a comisiilor de disciplină la judecarea acţiunilor disciplinare, inclusiv în faţa instanţei învestite cu soluţionarea căii de atac şi, respectiv, în sensul organizării Inspecţiei Judiciare ca structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Participanţii au subliniat că aceste modificări ar fi de natură să asigure o reală eficientizare a activităţii Inspecţiei Judiciare.

"Participanţii au fost unanim de acord că proiectul Ministerului Justiţiei aduce atingere independenţei Justiţiei prin definirea relei credinţe şi a gravei neglijenţe – art. 99 lit. h) cumulat cu art. 991. O abatere judiciară poate sancţiona doar acele conduite care nu privesc actul de justiţie în sine, ci desfăşurarea activităţii proprii sistemului, exterioară judecăţii propriu-zise. Activitatea jurisdicţională, adică aplicarea normelor de drept material şi procesual este rezervată exclusiv actului de justiţie, hotărârile fiind supuse doar controlului judecătoresc prin sistemul căilor de atac, ordinare sau extraordinare. Verificarea aplicării legii de către judecător, pentru a se aprecia încălcarea normei de drept material ori procesual presupune repunerea în discuţie a actului de judecată, de către o autoritate care nu este judiciară, cu consecinţa încălcării principiului independenţei judecătorului şi al autorităţii de lucru judecat", mai spune CSM.

Dezbaterea organizată de Consiliul Superior al Magistraturii, arată acesta, a permis armonizarea punctelor de vedere ale reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor profesionale participante, de natură să reprezinte poziţia unitară a acestora, în interesul sistemului judiciar, cu privire la propunerile legislative elaborate de Ministerul Justiţiei pentru modificarea actelor normative menţionate.

"Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au reiterat faptul că a fost finalizată centralizarea observaţiilor şi propunerilor formulate de magistraţii de la instanţele şi parchetele din ţară, solicitaţi de Consiliu să se pronunţe în legătură cu aceste propuneri", susţine CSM.

În 9 iunie, ministrul Justiţiei anunţa că înaintează Guvernului un proiect privind răspunderea disciplinară a magistraţilor şi consolidarea Inspecţiei Judiciare, între prevederi consacrându-se şi dreptul de recurs în favoarea inspectorilor în raport cu hotărârile pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii. "Va fi extinsă sfera abaterilor disciplinare şi se va modifica sistemul de sancţiuni disciplinare", spunea Cătălin Predoiu, adăugând că proiectul va cuprinde şi alte noutăţi tehnice, care vor fi prezentate şi discutate în cadrul dezbaterilor publice.

Demnitarul a explicat că lucrările cu care este sesizată Inspecţia Judiciară vor fi repartizate aleatoriu, iar procedurile vor fi simplificate.

Potrivit ministrului, titularii acţiunii disciplinare vor fi, în cazul răspunderii disciplinare a judecătorilor, inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, preşedintele ICCJ şi ministrul Justiţiei. În cazul răspunderii disciplinare a procurorilor, titularii acţiunii vor fi inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare, inspectorii, procurorul general şi ministrul Justiţiei.