CSM nu-l sancţionează pentru tergiversarea dosarului pe judecătorul care l-a achitat pe Oprişan

Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit, în şedinţa de miercuri, să nu admită propunerea inspectorilor judiciari, care au făcut un raport în cazul judecătorului Lucian Buta.

Inspecţia Judiciară propunea sacţionarea magistratului pentru nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor şi pentru folosirea unor "expresii inadexvate" în cuprinsul motivărilor.

"Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Buta Lucian Rareş, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, litera h), teza I şi articolul 99, litera s) din Legea 303/2004 privins statutul judecătorilor şi procurorilor, ca neîntemeiată", a decis, miercuri, Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM.

Primul articol de lege la care se face referire în decizia CSM prevede că reprezintă abatere disciplinară "nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, din motive imputabile", iar al doilea text de lege stipulează că este abatere disciplinară "utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat".

Decizia de miercuri a Secţiei de judecători a CSM nu este definitivă şi poate fi contestată la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.

În iunie 2014, Inspecţia Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului Lucian Buta. Anterior, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sesizase inspectorii judiciari privind posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii care judecau dosarul lui Marian Oprişan.

"Dosarul cauzei se află de la data 2 decembrie 2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ patru ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul", arăta DNA.

Sursa citată preciza că, pe parcursul celor 1.263 de zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoştea că dosarul era pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

"Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea", sublinia DNA.

Între timp, în 6 februarie, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, trimis în judecată de DNA în 2006, pentru fapte de corupţie, a fost achitat, decizia fiind luată de Judecătoria Cluj-Napoca.

Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual.

Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

În legătură cu acelaşi caz, experţii contabili din dosarul de corupţie în care a fost judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

A doua zi după trimiterea expertelor în judecată şi anterior pronunţării deciziei în cazul său, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul "Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători" preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

Oprişan spunea, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.