CSM: Raportul MCV remarcă atacurile la adresa independenţei justiţiei

În raportul MCV prezentat miercuri este subliniat rolul Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenţei justiţiei, dar şi a imparţialităţii şi reputaţiei magistraţilor, a precizat CSM.

"Se recomandă crearea unui fond special pentru sprijinirea financiară a magistraţilor în demersurile judiciare pentru apărarea reputaţiei şi independenţei", se menţionează în documentul citat.

Potrivit CSM, Comisia a notat în raport "tentativele de legiferare discriminatorie", prin excluderea parlamentarilor din rândul subiecţilor activi ai unor infracţiuni de corupţie.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis elaborarea unui plan de măsuri privind recomandările făcute în raportul MCV.

"Plenul CSM a hotărât, în şedinţa din 23 ianuarie a.c. ca, pe baza Raportului tehnic detaliat care însoţeşte Raportul Comisiei Europene, Direcţia Afaceri Europene, Relaţii Internaţionale şi Programe, cu sprijinul celorlalte compartimente din cadrul Consiliului, potrivit atribuţiilor specifice, să elaboreze un plan de măsuri la nivelul CSM (inclusiv Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri)", menţionează CSM.

Raportul MCV din acest an are un număr redus de recomandări a căror implementare revine CSM, marea majoritate fiind adresate Legislativului şi Executivului.

"Ca şi în ultimele rapoarte, Comisia Europeană constată menţinerea track recordului pozitiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Ministerului Public în general, şi al Agenţiei Naţionale de Integritate şi salută rezultatele Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea rolului său constituţional de garant al independenţei justiţiei, dar şi în eficientizarea sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a grefierilor, precum şi practica disuasivă a Secţiilor CSM în materie disciplinară", a arătat CSM, într-un comunicat de presă transmis după prezentarea raportului MCV.

Reprezentanţii CSM au precizat că raportul are în vedere o perioadă de referinţă mai mare de un an, Comisia analizând evoluţiile nu doar de la ultimul raport care a fost publicat la 30 ianuarie 2013, ci şi de la documentul dat publicităţii la 18 iulie 2012.

Potrivit reprezentanţilor CSM, recomandările adresate puterilor legislativă şi executivă urmăresc consolidarea în continuare a rolului Consiliului.

"Spre deosebire de alte rapoarte anterioare, nu există recomandări adresate exclusiv CSM, recomandările privind reforma judiciară implicând colaborarea inter-instituţională a tuturor actorilor cu atribuţii în gestionarea sistemului judiciar", a precizat sursa citată.

Totodată, reprezentanţii Consiliului au arătat că măsurile propuse de Comisie sunt în consonanţă cu obiectivele instituţiei şi cu nevoile sistemului judiciar românesc," în vederea asigurării sustenabilităţii şi a ireversabilităţii reformei judiciare în România, întărirea statutului judecătorului şi procurorilor, şi a consolidării statului de drept şi a supremaţiei legii".

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat "îngrijorări majore" în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei.

"Există încă îngrijorări în legătură cu independenţa justiţiei şi există foarte multe exemple în ceea ce priveşte un grad de opoziţie la măsurile anticorupţie şi de integritate", a afirmat Mark Gray.

El a arătat că amendamentele adoptate de Camera Deputaţilor în decembrie 2013 la Codul penal "au dus la îngrijorări majore în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei".

Comisia Europeană a recomandat, în raportul MCV, ca obligaţia Executivului şi a Legislativului de a respecta independenţa justiţiei să fie inclusă în Constituţia revizuită şi ca prin noul statut al parlamentarilor să crească la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate.

Comisia invită România să întreprindă măsuri în patru domenii: independenţa sistemului judiciar, reforma sistemului judiciar, integritatea şi lupta împotriva corupţiei.

"Factorii de decizie din sistemul judiciar trebuie să continue să apere independenţa justiţiei. (...) În acest domeniu, România ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar, şi în special a hotărârilor judecătoreşti de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar şi să asigure Consiliului Superior al Magistraturii condiţiile necesare pentru consolidarea activităţii sale de protejare a independenţei sistemului judiciar şi de sprijinire a magistraţilor confruntaţi cu provocări care aduc atingere independenţei sistemului judiciar", se arată în raport.

Totodată, CE recomandă României să profite de ocazia creată de posibila revizuire a Constituţiei pentru monitorizarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte "separarea puterilor, cu precizarea clară a obligaţiei executivului şi legislativului de a respecta independenţa sistemului judiciar".

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, experţii CE consideră că ar trebui intensificate progresele privind sporirea uniformităţii jurisprudenţei şi a practicii judiciare, "prin includerea unor măsuri de accelerare a procedurilor judiciare şi de utilizare a noilor posibilităţi, cum ar fi confiscarea extinsă".

România ar trebui "să accelereze găsirea unei soluţii la problemele generate de volumul de lucru şi să adopte măsurile legislative necesare pentru restructurarea sistemului de instanţe" şi să finalizeze "procedurile privind legea pensiilor magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni". În plus, România trebuie "să îmbunătăţească respectarea hotărârilor judecătoreşti la toate nivelurile, pentru a se asigura executarea adecvată a hotărârilor judecătoreşti şi a sancţiunilor financiare".

În domeniul integrităţii, România ar trebui "să se asigure că nu există excepţii de la aplicabilitatea actelor legislative privind incompatibilitatea, conflictele de interese şi averile nejustificate". De asemenea, se recomandă ca Guvernul să colaboreze cu ANI pentru elaborarea şi propunerea unor acte legislative de îmbunătăţire a cadrului de integritate.

CE recomandă introducerea verificărilor ex-ante a achiziţiilor publice în cadrul ANI, în vederea "extinderii acestei verificări de la procedurile în care sunt implicate fonduri ale UE la toate procedurile de achiziţii publice.

O altă recomandare importantă este asigurarea că "prin introducerea noului statut al parlamentarilor se măreşte la maximum numărul de hotărâri judecătoreşti definitive care sunt executate automat".

În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, Bucureştiul trebuie să se asigure că legislaţia în domeniu se aplică "în mod egal tuturor şi în condiţii egale". Totodată, trebuie intensificate "eforturile de urmărire penală a cazurilor de corupţie la scară mică".

Raportul recomandă dezvoltarea unei Strategii Naţionale Anticorupţie prin introducerea "unor criterii de referinţă şi a unor obligaţii mai coerente pentru administraţia publică şi prin punerea rezultatelor la dispoziţia publicului".

Purtătorul de cuvânt al CE a spus că rapoartele MCV vor continua cât timp va fi necesar pentru ca România şi Bulgaria să îndeplinească angajamentele luate la aderarea la Uniunea Europeană.

Mark Gray a precizat că următorul raport a fost planificat peste aproximativ un an, dar ţine de viitoarea Comisie să decidă exact când va fi publicat.