Secţia de anchetare a magistraţilor a cerut de trei ori preluarea dosarului Tel Drum. DNA a refuzat/ REACŢIA lui Dragnea

„La datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie, 31 ianuarie 2019, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a formulat, consecutiv, trei cereri prin care solicita transmiterea dosarului anterior menţionat. În primele două cereri nu s-a invocat nici un temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări din partea DNA. În ultima solicitare a Secţiei, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că D.N.A nu ar mai avea competenţa de soluţionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistraţi”, se arată într-un răspuns al DNA, pentru MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, în 14 februarie 2019, în răspunsul transmis de către DNA Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se arată că nu există nici un criteriu care să atragă competenţa Secţiei , „niciuna dintre persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat”.

Dragnea, întrebat de ce Secţia de anchetă a vrut să preia dosarul „Tel Drum”: Nu lucrez la secţie

Se scumpesc lămâile. Turcia a suspendat exporturile acestor citrice

Prețul iPhone-urilor s-ar putea tripla la 3.500 de dolari dacă sunt fabricate în SUA

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost întrebat, marţi seară, dacă ştie de ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a vrut să preia dosarul „Tel Drum”, el precizând că habar nu are şi că nu lucrează la secţai respectivă.

„Habar nu am. Nu lucrez la secţia respectivă”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat de ce Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a vrut să preia dosarul „Tel Drum”.

Dosarul „Tel Drum”

În dosarul „Tel Drum”, în 13 noiembrie, procurorii DNA au anunţat, oficial, că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privinţa acordării de contracte. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obţinute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul judeţean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracţiunile de abuz în serviciu ( peste 31 milioane lei)”, au transmis procurorii.