Criza energetică a început vineri, când cea mai mare centrală electrică a ţării s-a prăbuşit, provocând o reacţie în lanţ care a paralizat întreaga reţea naţională. Ministrul Energiei şi Minelor, Vicente de la O Levy, a declarat că electricitatea ar trebui să fie restabilită pentru majoritatea cubanezilor până luni seara, cu posibilitatea ca „ultimul client să aibă curent serviciul până marţi”, menţionează AFP.
Preşedintele Miguel Diaz-Canel a avertizat că guvernul nu va tolera tulburări publice în timpul acestei crize. „Autorităţile lucrează din greu pentru a proteja populaţia şi resursele economice”, a afirmat el, referindu-se la măsurile luate în faţa uraganului Oscar.
Această criză se adaugă provocărilor existente ale Cubei, care se confruntă cu o inflaţie ridicată şi penurii de alimente, medicamente, combustibil şi apă. Situaţia a determinat un exod masiv, peste 700.000 de cubanezi intrând în Statele Unite între ianuarie 2022 şi august 2024, potrivit oficialilor americani.
Guvernul cubanez atribuie parţial dificultăţile embargoului comercial american, înăsprit în timpul administraţiei Trump. Cu toate acestea, insula resimte şi efectele pandemiei de Covid-19 asupra sectorului turistic vital, precum şi consecinţele gestionării economice deficitare.
În iulie 2021, penele de curent au declanşat proteste fără precedent în Cuba, soldate cu un mort, zeci de răniţi şi, conform organizaţiei pentru drepturile omului Justicia 11J.
În efortul de a-şi consolida reţeaua electrică, Cuba a închiriat şapte centrale electrice plutitoare de la companii turceşti şi a adăugat numeroase generatoare diesel de mici dimensiuni.