Culisele protocoalelor SRI. Ce efect devastator ar putea avea desecretizarea

"Dacă prin acele protocoale s-a adăugat la lege sau au fost adoptate modalităţi de acţionare sau modalitatea de acţionare a instituţiilor implicate a fost contrară legii, atunci acele protocoale sunt clar nelegale, iar activităţile desfăşurate în baza eventualelor prevederi prin care s-a adăugat la lege sau a fost nerespectată legea în vigoare la momentul întocmirii lor, trebuie sancţionată. (..) Dacă prin ele a fost depăşită atribuţia legală a unor instituţii, atunci fiind vorba de încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, iar ele trebuie urgent desecretizate şi, ceea ce e foarte important, trebuie desecretizate şi actele subsecvente încheierii protocoalelor, mai bine zis actele îndeplinite de institituţii în virtutea protocoale dacă sunt considerate a conţine prevederi care adaugă la lege", a explicat, pentru Mediafax, fostul judecător CCR Toni Greblă.

Astfel, în cazul protocolului dintre SRI şi Parchetul General, dacă s-ar constata, ca urmare a unor verificări, că a completat legea, iar anumite anchete s-au desfăşurat în baza prevederilor, efectele s-ar putea răsfrânge asupra acestora.

"Ar duce la înlăturarea probelor obţinute într-o cauză penală. De exemplu, proba în sine a fost obţinută de SRI şi a făcut audieri SRI. Când audierea efectivă trebuia făcută de organele de urmărire penală. Acesta este mecanismul sau scopul: dacă s-au efectuat acte de urmărire penală sau alte activităţi, care nu erau în sarcina instituţiilor cu care s-au făcut colaborări: de exemplu, SRI, când ar fi fost în competenţa exclusivă a procurorului, a poliţistului judiciar şi nu a poliţiştilor, respectiv angajaţilor Serviciului Român de Informaţii. Aceste protocoale pot scoate la iveală alte aspecte, nişte posibile infracţiuni: unele înţelegeri în baza unor colaborări interinstituţionale care par să fie dincolo de lege. De unde să obţină SRI abilitatea de a face un act de urmărire penală sau altă activitate care nu era în competenţa lui? Acesta e un abuz în serviciu şi automat, orice se produce printr-un mecanism ilicit primeşte sancţiunea înlăturării sau anulării respectivei activităţi", explică avocatul Cristian Ene.

Situaţia a fost readusă în discuţie vineri, de Administraţia Prezidenţială, care anunţa, printr-un comunicat de presă, că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituţii, motiv pentru care cererea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sau a preşedintelui României.

"La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcţii de acţiune şi măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dispuse în temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Naţională Anticorupţie sau între Serviciul Român de Informaţii şi alte entităţi ale statului şi nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuţii suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informaţii, fie la solicitarea celorlalte entităţi implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare", anunţa Administraţia Prezidenţială.

Sursa citată a explicat că declasificarea se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

La câteva ore a venit şi prima cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate între SRI şi alte instituţii ale statului, cea a premierului României.

Pentru că cel mai dezbătut şi contestat a fost protocolul SRI-Parchetul General, ministrul Justiţiei a făcut şi el demersuri în acest sens, cerându-i lui Augustin Lazăr să-i comunice dacă şi câte protocoale au fost încheiate de Ministerul Public, DNA şi DIICOT cu SRI, data şi semnatarii acestora, precum şi demararea procedurii legale de desecretizare a conţinutului acestora.

Una dintre întrebările din spaţiul public este în ce manieră ar putea fi interpretat comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

"Eu privesc comunicatul Preşedinţiei în cheia în care afirmă că CSAT nu a avut iniţiativa încheierii acelor protocoale, că nu a aprobat încheierea acelor protocoale şi nu cunoaşte conţinutul acestor protocoale şi indică modalitatea prin care aceste protocoale, poate şi sugerează, trebuie să fie desecretizate. (..).După părerea mea, reprezintă o modalitate în care Preşedinţia este de acord ca aceste protocoale trebuie desecretizate", a declarat Toni Greblă.

Ulterior reacţiilor unora dintre cele mai înalte instituţii, luni, directorul SRI l-a contactat pe preşedintele Comisiei parlamentare de Control al SRI pentru a îl anunţa că este dispus să iniţieze desecretizarea controversatului protocol-cel cu Parchetul General. Anunţul a fost făcut de Claudiu Manda, precizând că înainte de a acţiona, Hellvig vrea să dea explicaţii în comisie.

"Am vorbit cu domnul Hellvig, dânsul m-a sunat şi şi-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza acel protocol, este vorba despre protocolul între SRI şi Parchetul General şi a prezentat dorinţa de a ne vedea la comisie pentru a discuta despre anumite elemente din activitatea Serviciului Român de Informaţii", a declarat, luni, Claudiu Manda, şeful Comisie de Control SRI.

Recent, pe 13 martie, la audierea din comisia parlamentară, înainte de comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, şi Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, s-a referit la protocoale.

"A fost abordat şi subiectul protocoalelor de cooperare, care au făcut deja obiectul verificării comisiei, la care membrii comisiei au deja acces şi care, din punctul meu de vedere, dincolo de faptul că se înscriu în limita legii, au caracter tehnic şi limitativ. Tocmai pentru a ne asigura de legalitatea cooperării, respectiv pentru a reîntâmpina eventuale excese ale instituţiilor implicate. Aş vrea să nu uităm că practica ne-a dovedit faptul că folosind aceste protocoale am prevenit şi contrcarat riscul la nivelul României. Ne-am realizat misiunea serviciului, reuşind să trecem neafectaţi de un fenomen terorist cu valenţe globale de care puţine ţări au scăpat neafectate, să facem faţă, să gestionăm problemele de spionaj din vecinătatea estică în condiţiile în care numeroase ţări au fost grav afectate. Prin aceasta am contribuit constructiv ca România să fie catalogată ca ţară sigură. Siguranţa României, aşa cum o resimt cetăţenii ei astăzi, nu este un dat, ci e rezultatul unor eforturi instituţionale şi ale unor sacrificii individuale şi personale", spunea Florian Coldea.

În ceea ce priveşte existenţa protocoalelor în domeniul justiţiei, a fost recunoscută încheierea unui astfel de acord între Parchetul General şi SRI, însă nu între DNA şi Serviciu, deşi cele două instituţii colaborau des, având în vedere că procurorii realizau filajul şi interceptările cu ajutorul ofiţerilor de informaţii. După decizia CCR privind interceptările, SRI şi-a păstrat atribuţia de a informa DNA cu privire fapte care reies din activitatea ofiţerilor. Existenţa unui protocol direct şi a unor echipe mixte SRI- DNA a fost infirmată şi de conducerea Direcţiei dar şi de SRI.

"Nu există şi nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA şi nici protocol secret Coldea/Kövesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori şi ofiţerii de informaţii în case conspirative", informa DNA printr-un comunicat de presă.

O colaborare strânsă, neparafată direct, a existat între DNA şi SRI, lucru care a reieşit de nenumărate ori din comunicatele DNA, în care erau menţionaţi ofiţerii SRI. Monitorizarea atentă a dosarelor de corupţie a fost confirmată şi de fostul şef al Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă, care într-un interviu acordat Juridice.com pe 30 aprilie 2015, a declarat că instituţia urmăreşte în instanţă, până la soluţionare, cauzele la care a contribuit.

"Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii", spunea Dumitru Dumbravă.

Cu toate acestea, în sistemul judiciar este cunoscută implicarea ofiţerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete şi SRI, în principal în privinţa cauzelor de corupţie. Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat pentru MEDIAFAX că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte şi realizarea interceptărilor/filajului, ofiţerii îşi urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind uşurată de contribuţia ofiţerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obţinerii de informaţii mai mult decât necesare în ceea ce priveşte desfăşurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

Citeşte şi: Jurnalistul Andrei Gheorghe a murit, la vârsta de 56 de ani | Cauza decesului: stop cardio-respirator

Citeşte şi: Gîrbovan: Protocoalele nu au apărut din neant. SRI nu s-a gândit singur să meargă la Parchet

Citeşte şi: Dumitru Iliescu, fost şef SPP: Iniţierea protocoalelor, opera CIA, care a corupt repede conducerea SRI

Citeşte şi: Sebastian Ghiţă neagă că Victor Ponta făcea cu Florian Coldea liste cu baronii PSD, dar recunoaşte că vorbea despre dosare

Citeşte şi: Horia Georgescu, fostul preşedinte al ANI: Crin Antonescu a fost la ziua lui Maior, în vila K2/ Am iniţiat semnarea unui protocol cu SRI, pentru a mări capacitatea ANI

Citeşte şi: Ghiţă: DNA azi e noua Securitate. Şi-a făcut o listă de "cetăţeni indignaţi" care să facă denunţuri în anumite dosare/ Dacă Ponta devenea preşedinte, îi făcea dosar ca lui Iohannis | VIDEO