Cum a ajuns „Deşteaptă-te, române” să fie imnul de stat al României. Ţara noastră a avut, de-a lungul timpului, 6 imnuri

Într-un singur secol, România a avut şase imnuri şi asta pentru că cei care au venit la putere au stabilit de fiecare dată o altă zi naţională, alte însemne de stat, un alt imn.

Premiu de 100 de galbeni pe vremea lui Cuza

Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni, câştigătorul a fost compozitorul şi violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”. Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

Preţurile alimentelor la nivel global au crescut uşor în martie

INS: Sosirile înregistrate în cazările turistice, în creștere cu 3% față de anul trecut

Comuniştii au venit cu „Zdrobite cătuşe”

În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra” a fost publicat noul imn al României, „Zdrobite cătuşe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară şi prietenia cu poporul rus eliberator:

„Zdrobite cătuşe în urmă rămân,

În frunte-i mereu muncitorul,

Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul”.

A urmat „Te slăvim, Românie”

În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătuşe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză şi Dan Deşliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în ţară, elitele României îşi aflau sfârşitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire interzisă:

„Te slăvim, Românie, pământ părintesc,

Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator

Leninismul ni-e far şi tarie şi avânt”.

Ceauşescu a impus „Pe-al nostrui steag e scris Unire”

În anul 1975, imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceauşescu şi-a dorit o altă melodie, mai puţin stalinistă. Aşa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

Revoluţia ne-a prins cu „Trei culori cunosc pe lume”

În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.

Tovarăşii erau obligaţi să-l cânte pe stadioane, în şcoli, la toate adunările populare.

În 1989, imn a devenit un cântec interzis în perioada comunistă, „Deşteaptă-te, române!”, la origine, „Un răsunet”, a devenit imnul naţional al României. S-a dorit o rupere de trecut.