Cum a arătat sistemul sanitar din România în cele două luni în care a fost decretată starea de urgenţă

Cu rezervă medicală zero şi fără vreun plan bine stabilit de gestionare a crizei. Aşa au întâmpinat autorităţile epidemia de Covid 19. Materialele sanitare au ajuns cu întârziere, şi nu pentru toţi medicii. Mii de cadre sanitare s-au infectat. Testele pentru medici au fost marfă rară, iar speranţa cadrelor sanitare a fost de multe ori în donaţii. Criza ne-a făcut să înţelegem încă o dată că, la capitolul tratamente depindem de import, şi că statele puternice au mereu prioritate. În ţară nu putem produce încă tratamentele pe care le dau medicii pentru Covid, iar atunci când am avut acces la ele, din donaţii, i-am lăsat în urmă pe pacienţii pentru care aceste medicamente au fost iniţial create, vezi hidroxiclorochina. Statistica arată peste 1.000 de morţi, însă am aflat uimiţi de la autorităţile din sănătate că nu toţi au murit de Covid, ci din cauza afecţiunilor grave pe care le aveau.

Medicul Camelia Roiu, cea care a avut curajul să vorbească despre neregulile din spitale imediat după Colectiv, îţi spune că pacienţii cu Covid 19 ar fi trebuit trataţi de la început în spitale modulare şi că autorităţile ştiau din ianuarie ce ne aşteaptă şi nu au luat măsuri din vreme.

Dr. Camelia Roiu, medic de ATI la Spitalul de Arşi din Capitală: Autorităţile au ştiut din ianuarie, au primit avertizări şi recomandări clare de la OMS, există documente în acest sens, şi nu au făcut nimic, nu au achiziţionat şi nu au făcut stocuri de medicamente, de materiale sanitare, nu au pregătit spitalele.

Tributul plătit de România pentru netestarea şi neechiparea medicilor la timp se vede în numărul mare de cadre medicale infectate: acum avem peste 2.500 de angajaţi din sistemul sanitar infectaţi şi 15 decedaţi de Covid 19, aşa cum arată cifrele strânse de Solidaritatea Sanitară. Mulţi dintre medici au fost nevoiţi să rămână în spital zile întregi, fără să-şi vadă familia. Este şi cazul medicului Roxana Betea din Deva. La finele lui martie s-a plâns de faptul că managerul a decis să nu mai iasă zile bune din spital, chiar dacă nu avea echipament întreg.

Dr. Roxana Betea, medic de ATI la Spitalul Judeţean din Deva: Măşti nu avem, avem combinezoane. Nu-i normal să ne ţii aici pe noi, un om nu poate să facă faţă, un medic de prospecţie cu atâţia pacienţi. Noi nu putem după 48 de ore sau 60 de ore acelaşi medic să vadă pacienţii, intrăm la malpraxis! Nu poţi fizic să faci asta.

Autorităţile au spus că îi testează pe medici, însă, de multe ori aceştia au primit teste cu ajutorul sponsorilor. Aşa s-a întâmplat la Spitalul Colţea, este doar un exemplu. Un avocat a donat medicilor sute de teste.

Dr. Mircea Lupuşoru, directorul Spitalului Colţea din Capitală: Este o necesitate reală şi ne-a ajutat foarte mult primirea unor astfel de sponsorizări.

Pacienţii cronici au trăit o dramă. Cei mai mulţi dintre ei nu au mai putut ajunge în spitale pentru a fi operaţi sau pentru a face investigaţii de specialitate. Ioana este doar unul dintre pacienţiii puşi să-şi aştepte rândul la viaţă. Pentru o operaţie de cancer de sân a plătit 20.000 de lei la un spital privat pentru că la stat i s-a recomandat să amâne operaţia.

„Nu mi-a fost uşor să strâng de luni până vineri banii, când m-am operat. Nimeni nu te îndrumă, nimeni nu-ţi spune nimic, este o bătaie de joc generală”, a declarat Ioana.