Cum a făcut cazul Gorbunov justiţia să intre în grevă, în 2009

Vulnerabilitatea justiţiei şi felul în care sistemul poate fi păcălit s-au arătat publicului prin cazul Gorbunov, care a declanşat greva din sistem, prin regula simplă cauză-efect.

Magistraţii implicaţi în cazul Gorbunov au fost sancţionaţi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce a dus la un protest al magistraţilor doljeni, 48 de procurori de la Parchetul Tribunalului Dolj şi de la parchetele din Craiova, Băileşti, Filiaşi şi Calafat, semnând un memoriu privind decizia de revocare din funcţii a trei procurori-şefi craioveni.

Surse din CSM spuneau, în luna februarie, presei că o astfel de "alianţă" la nivelul sistemului este ilegală.

Parte din magistraţi, cel puţin cei din asociaţiile profesionale, s-au revoltat faţă de decizia fermă a CSM, care a acţionat energic, luând măsurile aşteptate de opinia publică. Numai că atitudinea "tinerească" a CSM a atras nemulţimirile magistraţilor, care în adunările generale din vară au început să decidă retragerea unor membri din Consiliu.

"Deocamdată, în teritoriu, oamenii îşi exprimă poziţia. Există într-adevăr o agitaţie la nivelul Curţilor de Apel din ţară, unde asociaţiile profesionale spun că nu se simt reprezentate de CSM", declara în luna mai preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, judecătoarea Mona Pivniceru de la Curtea de Apel Iaşi, între timp promovată la instanţa supremă.

La începutul verii, nemulţumirile în rândul judecătorilor erau deja cristalizate şi exprimate în lipsa de reprezentare în CSM. În timp ce magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliu îşi încasaseră toate drepturile restante şi primele de sărbători, la instanţe şi parchete nu toţi angajaţii au beneficiat de acestea.

În iulie, rând pe rând instanţele au început să-şi suspende activitatea, după ce au primit circulare prin care erau anunţate că nu se mai plăteşte sporul de 50 la sută, câştigat prin sentinţe judecătoreşti, dar anulat de o decizie a Curţii Constituţionale, care a statuat că doar Guvernul este cel care dă acest drept. În primele zile de grevă, Ministerul Justiţiei şi opinia publică aşteptau reacţia CSM, care numai cu jumătate de an în urmă descurajase "alianţele" din sistem.

Consiliul a ales să dea mesaje oficiale interpretabile magistraţilor, iar neoficial să fie de partea lor, împotriva "lupului rău" al sistemului, Ministerul Justiţiei, considerat un mesager al clasei politice.

Nemulţumirile magistraţilor s-au mutat de la CSM la Ministerul Justiţiei, concretizate în certuri în direct chiar în şedinţele Consiliului. Negocierile au durat până la sfârşitul lunii septembrie, când faptul că magistraţii fac grevă, deşi legea nu le permite, deja nu mai era o ştire.

În final, Guvernul a admis ca magistraţii să-şi păstreze drepturile salariale în legea unică de salarizare, însă se găseau noi şi noi motive de nemulţumire şi se cerea demiterea ministrului Cătălin Predoiu, el fiind găsit vinovat de "escaladarea conflictului dintre puterea judecătorească şi puterea executivă, precum şi de existenţa unor atitudini duplicitare şi lipsite de transparenţă dovedite pe perioada negocierilor purtate".

Pactul Naţional pentru Justiţie, o idee mai veche a ministrului Predoiu luată în râs de sistem a stins, cel puţin pentru o perioadă, conflictul.

Între timp, instanţa supremă a decis repunerea în funcţie a tuturor magistraţilor sancţionaţi în cazul Gorbunov.

În 22 decembrie 2009, Cătălin Predoiu a fost validat de Parlament pentru un nou mandat ca ministru al Justiţiei.

În timpul audierii sale în comisiile parlamentare, Predoiu a afirmat că în 2009, în zona justiţiei, s-au înregistrat confruntări, indicând în acest sens cele două conflicte constituţionale între puterea judecătorească şi Administraţia Prezidenţială şi mişcările de protest.

El a mai spus că cele două conflicte juridice de natură constituţională apărute între magistraţi şi celelalte puteri ale statului au fost pierdute de către magistraţi, iar mişcările de protest au blocat actul juridic.

Potrivit lui Predoiu, rolul CSM a fost de confruntare şi manipulare, dovedindu-se a fi greşit, iar rezultatul acestei politici de confruntare a fost prăbuşirea încrederii cetăţenilor în sistem.

"Anul 2009 a fost marcat de confruntări pe zona justiţiei. Două conflicte constituţionale cu Executivul şi Administraţia Prezidenţială, ambele pierdute de CSM la Curtea Constituţională, mişcări de protest care a blocat actul de justiţie, contestarea proiectului legii de salarizare în condiţiile în care el a cuprins toate sporurile dobândite prin hotărâri judecătoreşti, respingerea sistematică de către CSM a cererilor de detaşare în Ministerului Justiţiei, inclusiv o cerere de prelungirea a detaşării unui secretar de stat ce era deja numit prin decizia primului ministru pe perioadă nedeterminată şi altele, au marcat eficienţa cooperăii interinstituţionale", a declarat Cătălin Predoiu.

De aceea, a arătat el, este important să se pună punct ostilităţilor nejustificate faţă de Ministerul Justiţiei, cu atât mai mult cu cât mizele politice care le-au stimulat uneori au fost artificiale sau au încetat să existe.

Potrivit lui Predoiu, transformarea Ministerului Justiţiei într-o ţintă de atac instituţională nu va justifica propria legitimitate instituţională a unor instituţii sau persoane veleitare şi nici a unor excese de putere în sistemul judiciar.

"Politica CSM din 2009 de confruntare şi de manipulare a sistemului judiciar, pentru a-l opune frontal MJ, s-a dovedit falimentară. Verdictele Curţii Constituţionale şi prăbuşirea încrederii cetăţeanului în justiţie după greva ilegală şi inutilă din 2009 sunt singurele rezultate ale acestei politici de confruntare", a declarat Predoiu.

Ministrul a spus că este important să fie depăşită "teza simplistă" a atacului la independenţa magistraţilor ori de câte ori Ministerul Justiţiei îşi expune poziţii de politică publică în legătură cu diverse probleme din sistemul judiciar. În opinia lui Predoiu, independenţa magistraţilor este consolidată şi nu mai este pusă la îndoială, iar acum, magistraţii trebuie să-şi dovedească responsabilitatea.

Problemele fiind acum în zona integrităţii şi a responsabilităţii, "CSM trebuie consolidat instituţional, dar nu în dauna Ministerului Justiţiei". "Reciproca este valabilă. Fiecare instituţie trebuie să-şi exercite atribuţiile în cooperare cu celelalte", a arătat Predoiu, adăugând că, "toţi servim interesul cetăţenilor, nu al unei caste profesionale sau grup politic".

Predoiu a pledat pentru o largă consultare a magistraţilor şi a grefierilor "de la baza sistemului, întrucât mesajele Ministerului Justiţiei în 2009 au fost în general obturate şi nu au ajuns la fiecare dintre ei".

"Rămân deschis unei relaţii corecte cu magistraţii şi ceilalţi profesionişti din sistem, le respect independenţa şi plec de la premisa bunei credinţe. O relaţie corectă se bazează pe respect reciproc şi pe rostirea adevărului", a conchis Predoiu.

În mesajul adresat magistraţilor cu ocazia Crăciunului, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprima speranţa că pe baza principiilor noului Pact pentru justiţie va exista o mai solidă acţiune comună a tuturor celor trei puteri ale statutului, fiecare potrivit propriilor competenţe, în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor importante ale justiţiei.

"Anul care se încheie a fost unul deosebit de greu pentru sistemul judiciar, în special luând în considerare contestarea stabilităţii statutului judecătorilor sau procurorilor, numărul foarte mare de ieşiri din sistem şi starea de subfinanţare care s-a cronicizat de-a lungul anului", nota în mesajul către magistraţi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Virgil Andreieş.

În aceste condiţii, spunea sursa citată, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă aprecierea şi gratitudinea faţă de toţi judecătorii şi procurorii care, cu bună credinţă, profesionalism şi imparţialitate, şi-au îndeplinit rolul pe care legea li-l conferă în ceea ce priveşte rezolvarea stărilor litigioase din societate, combaterea şi sancţionarea infracţiunilor, precum şi apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Aparent toate instituţiile vor colaborare, însă mesajele subterane, şi nu numai, sunt belicoase, în final perdant fiind doar sistemul judiciar, care pare intrat în picaj, iar liderii - influenţabili sau doar orgolioşi - au ratat calea diplomaţiei, ei negăsind mesajul care ar echilibra balanţa.

(Material realizat de Irina Dârlea, irina.darlea@mediafax.ro)