Cum a murit proiectul Peloton, cea mai populară reţea de socializare pentru fitness conectat de acasă

Devenise simbolul modului în care împletirea tehnologiei şi a pandemiei ne schimbase viaţa. Acum, Peloton, compania americană care produce echipamente de fitness pentru acasă hiper-conectate (cu reţeaua sa de socializare), devine simbolul întoarcerii în era pre-pandemică.

Fondată în 2011 cu scopul de a folosi tehnologia pentru a oferi oamenilor cu puţin timp liber la dispoziţie oportunitatea de a urma cursuri de spinning (ciclism indoor de mare intensitate) de acasă, ca şi cum ar fi la sală, Peloton a avut un succes uriaş în lumea anglo-saxonă, în timpul primului an al pandemiei, când a fost interzis mersul fizic la sala de sport. Atât de mult încât fabricile sale nu au mai putut să ţină pasul cu cererile de biciclete şi de benzi de alergare care costă în jur de 2.000 de euro şi mai mult.

Ideea din spatele ei este relativ simplă: echipamente de lux dotate cu ecran şi căşti cu microfon care vă permit să urmăriţi instructorii de fitness şi să interacţionaţi cu aceştia, urmând cursuri şi cursuri personalizabile (în care faceţi exerciţii împreună cu oameni care sunt în casele lor) la mii de kilometri distanţă, într-o anumită reţea de socializare care poate fi accesată prin plata unui abonament lunar de aproximativ 70 de euro. Unul dintre avantajele sale a fost acela de a fi atras oameni care nu merg în mod normal la săli de sport, fie din lipsă de timp, fie din alte motive.

Pandemia a făcut ca serviciile Peloton să fie deosebit de populare şi mulţi erau dispuşi să parieze că va schimba pentru totdeauna modul în care facem fitness. Nu este cazul: odată cu venirea vaccinurilor şi revenirea la viaţa socială, utilizatorii - spune Recode - au încetat să mai cumpere şi să mai folosească echipamente sportive acasă.

A venit fostul CEO de la Spotify

După ce a pierdut 439 de milioane de dolari în ultimul trimestru, Peloton a suspendat producţia de biciclete şi de benzi de alergare, pentru a reduce costurile. Iar recent, scrie Recode, „a anunţat că va concedia 2.800 de oameni, va anula planurile pentru o nouă fabrică de 400 de milioane de dolari în Ohio şi că CEO-ul său, John Foley, va demisiona”. În locul lui va veni fostul CEO Spotify, Barry McCarthy.

Peloton este cea mai ilustră victimă a unei tendinţe generale, care îi afectează şi pe concurenţii săi mai puţin cunoscuţi. „Cererea pentru cursuri de fitness în persoană şi abonamente la sală a revenit, deoarece căutările Google pentru echipamente de sală în general au continuat să scadă de la nivelul maxim din martie 2020. Sălile de sport au revenit acum la aceleaşi niveluri ca în ianuarie 2020, potrivit datelor de la SafeGraph, o companie de date geospaţiale”, explică Recode cu privire la Statele Unite.

La prima vedere, ar părea o întoarcere la era pre-pandemică, iar acel echipament de fitness hiperconectat este sortit să dispară precum casetele video de aerobic din anii 80. Dar, evident, este mai complex decât atât. Mulţi oameni merg la sală nu doar pentru activitate fizică, ci şi pentru că este o oportunitate de socializare.

Totuşi, folosirea dispozitivelor tehnologice pentru a face sport merită să rămână. Aşa cum smart working-ul este sortit să rămână, în forme parţiale care nu înlocuiesc, ci însoţesc munca „la faţa locului”, fitness-ul conectat nu va dispărea, ci va oferi încă o modalitate de integrare a variantei tradiţionale.