Cum a scos la lumină cazul agentului arestat pentru pedofilie problemele grave din Poliţia Română

Povestea agentului arestat pentru pedofilie Eugen Stan a zdruncinat Poliţia Română: nu mai puţin de 22 de poliţişti şi şefi ai unor structuri din această instituţie au fost deferiţi instanţei şi vor răspunde penal pentru că au acoerit sau au semnalat târziu agresiunile comise de acesta. Cazul a dus şi la demisii, dar doar la nivelul Poliţiei Capitalei.

Procurorii de la Parchetul General, parchetul care a preluat cazurile în care este cercetat Eugen Stan, au anunţat că agentul se face vinovat de trei infracţiuni de agresiune sexuală şi de una de perversiune sexuală. Aceste aspecte au ieşit la iveală în mai puţin de o săptămână, în condiţiile în care Eugen Stan era protagonistul unor dosare penale vechi şi de nouă ani.

Odată cu identificarea lui Eugen Stan ca fiind bărbatul filmat de camerele de luat vederi când agresa, la începutul acestui an, doi minori, într-un lift din cartierul bucureştean Drumul Taberei, au ieşit la iveală o serie de nereguli grave din interiorul structurii în care acesta activa, incluse de altfel şi de şeful Poliţiei Române, Bogdan Despescu, în raportul solicitat de premierul Mihai Tudose.

În raportul menţionat sunt semnalate şi abaterile grave săvârşite la nivelul poliţiei referitor la o plângere penală de agresiune sexuală depusă 2016. Neregulile au fost evidenţiate iniţial de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, care a acuzat Secţia 18 de poliţie că a ascuns calitatea de agent a lui Eugen Stan şi chiar a propus clasarea cauzei. Astfel, lucrurile s-au petrecut, potrivit Parchetului de la Judecătoria Sectorului 5, în felul următor: pe 10 decembrie 2016, la Secţia 18 Poliţie din Capitală a fost înregistrată o plângere formulată de o femeie împotriva lui Eugen Stan, iar poliţiştii au început, în aceeaşi zi, urmărirea penală in rem pentru agresiune sexuală. În timpul cercetărilor, agenţii Secţiei 18 au cerut imaginile de pe camerele de supraveghere din zona unde a avut loc agresiunea. Parchetul Judecătoriei Sectorului 5 a mai transmis însă că în procesul verbal înaintat de poliţiştii Secţiei 18, aceştia au arătat că sistemul de supraveghere a fost instalat defectuos şi nefuncţional. Ulterior, după ce poliţiştii Secţiei 18 au terminat cercetările, ei au înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5 un referat cu propunere de clasare a cauzei, în care însă nu era specificat faptul că Eugen Stan este poliţist.

Verificările din ultimele zile, efectuate la dispoziţia lui Bogdan Despescu, au arătat că dosarul cu plângerea din 2016 a unei femei de 32 de ani a fost repartizată spre instrumentare subcomisarului de poliţie Daniel Oprea, din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale al Secţiei 18 de Poliţie.

„Pe durata cercetărilor, acesta cunoscut în permanenţă calitatea de poliţist în cadrul Brigăzii Rutiere a numitului Stan Eugen. La data de 28.03.2017, la finalizarea activităţilor de cercetare penală, subcomisarul de poliţie Oprea Daniel a întocmit referatul cu propunerea de clasare a cauzei şi a înaintat dosarul către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti”, arată raportul menţionat.

De asemenea, la nivelul Secţiei 18, Bogdan Despescu arată în document că au fost încălcate regulile, respectiv că subcomisarul Daniel Oprea, abilitat să instrumenteze dosarul, nu a respectat prevederile privind cercetarea penală a angajaţilor şi nici pe cele privind modalitatea de înregistrare şi soluţionare a dosarelor penale ce aveau ca obiect infracţiuni de competenţa unităţilor de poliţie şi a celor aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sau a unităţilor de parchet din subordine.

Mai mult, în raport sunt stipulate o serie de deficienţe grave săvârşite de către angajaţii Poliţiei. Aceste abateri sunt în strânsă legătură cu faptele de care poliţistul Eugen Stan este acuzat, întrucât ar fi putut fi prevenite dacă s-ar fi aplicat regulamentul.

Rene Emanuel Vornicu, şeful direct al agentului pedofil, este menţionat în raport cu mai multe deficienţe. Una dintre acestea arată că activitatea profesională a lui Eugen Stan era nesemnificativă raportat la standardele de performanţă asociate postului ocupat, situaţia fiind posibilă doar cu ştiinţa comisarului şef Rene Emanuel Vornicu, ceea ce a dus şi la apariţia unor nemulţumiri în colectivul structurii.

„Comisar şef de poliţie Vornicu Rene Emanuel a manifestat superficialitate în modul de întocmire a planificării în serviciu a agentului de poliţie Stan Eugen, în neconcordanţă cu programul de lucru stabilit în fişa postului, în sensul că agentul nu respecta programul de lucru de 8 ore, pe trei schimburi, ci îşi desfăşura activitatea în funcţie de orarul şi priorităţile şeului său direct. (...) De asemenea, deşi zilnic cei doi desfăşurau activităţi specifice împreună, iar una dintre responsabilităţile şefului este cunoaşterea personalului din subordine, Vornicu Rene Emanuel nu a manifestat interes în documentarea eventualelor probleme, de orice natură ale agentului de poliţie Stan Eugen, cu toate că lucrătorul a fost reclamat pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură sexuală şi evenimentele ulterioare au conturat existenţa unui comportament neadecvat”, se arată în raportul înaintat premierului Mihai Tudose.

Potrivit IGPR, Rene Emanuel Vornicu, în prezent eliberat din funcţie până la clarificarea situaţiei de fapt, era şeful Serviciului de Supraveghere Rutieră din Sectoarele 1, 2 şi 6 din cadrul Brigăzii Rutiere. În Sectorul 1, mai exact pe Strada Ştirbei Vodă, a murit, în urmă cu doi ani, şi poliţistul Bogdan Gigină, după ce a pierdut controlul motocicletei, pe timp de ploaie, în timp ce deschidea coloana fostului ministru Gabriel Oprea.

Şi comisarul şef Alina Dobre, şeful Biroului de Poliţie Rutieră pentru Sectorul 2 este menţionată cu deficienţe, ea manifestând, potrivit lui Despescu, neglijenţă în cunoaşterea subordonaţilor, aspect care i-a permis lui Eugen Stan să nu respecte programul şi standardele impuse. Ba mai mult, Alina Dobre nici nu cunoştea faptul că Eugen Stan ocupa o funcţie în statul de organizare a biroului.

La Secţia 22 de Poliţie, s-a constatat că şeful unităţii, Adrian Florin Pătru, şi subcomisarul George Dinicu nu au dispus măsurile de respectare a prevederilor legale privind înregistrarea şi soluţionarea dosarelor penale şi nici nu s-au deplasat la faţa locului pentru cercetări.

„Nu au dispus toate măsurile necesare pentru verificarea detaliată a tuturor imaginilor surprinse de camera de supraveghere din lift, fapt care ar fi putut conduce la prelevarea de urme biologice (spermă) de la locul faptei – toate acestea fiind contrare atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului şi Ordinului Comun privind procedura cercetării la faţa locului”, se mai arată în sursa citată.

Aceleaşi abateri li se impută şi altor agenţi ai Secţiei 22: subinspector de poliţie Daniel Popa, subinspector Florin Neacşu, agent principal Mihai Laită, comisar şef Cosmin Stanciu, agent principal Emanuela Tican.

Tot unor agenţi de aici, Iulian Puiu şi Iulian Petreanu, li se reproşează că, după ce s-au deplasat la locul agresiunii sexuale din acest an din cartierul Drumul Taberei, au lăsat nesupravegheat locul comiterii faptei până la sosirea echipei de cercetare, deşi regulamentul interzice acest lucru.

Au fost efectuate şi verificări în Brigada Rutieră, ce au relevat abateri privind modul de întocmire a unor documente.

„În zilele de 6 şi 7.01.2018, ora 13:30, la sala de şedinţe a Brigăzii Rutiere, au avut loc instructajele efectivelor planificate în schimbul II. În procesul-verbal întocmit de către subcomisarul de poliţie Bivolaru Dorel, la data de 07.01.2018, a fost consemnat în mod eronat ca fiind prezent la activitatea respectivă şi şeful brigăzii, comisar şef de poliţie Gîlceavă Victor, întrucât în realitate ofiţerul nu a participat”, se arată în document.

De asemenea, au fost semnalate nereguli şi privind evaluarea psihologică a lui Eugen Stan, un aspect mult discutat în spaţiul public.

„Activitatea de evaluare psihologică desfăşurată de subcomisar de poliţie Stefan Ştefan, din cadrul DGPMB – Biroul de Psihologie, nu a reuşit identificarea unor probleme, de orice natură, a căror existenţă a fost relevată de evenimentele ulterioare şi nu a urmărit respectarea termenelor de realizare a evaluării periodice”, spune raportul.

De altfel, în legătură cu evaluările acestea, ministrul Carmen Dan a declarat public, la scurt timp după depistarea agentului Eugen Stan, că a cerut să fie refăcută procedura de testare psihologică. „Am discutat cu şeful centrului de psihologie din cadrul Ministerului şi am cerut ca împreună cu celelalte departamente cu competenţe să refacă întreaga procedură prin care se organizează activitatea de testare în Minister. Aceste testări trebuie să fie însoţite de fişe de cunoaştere, întocmite de superiorii ierarhici. În plus, este sarcina structurilor de integritate şi a celor de protecţie sa deţină informaţii despre posibilele vulnerabilităţi ale unui angajat. Toate aceste aspecte, coroborate, oferă o imagine completă despre vulnerabilităţile unui angajat. Cu această ocazie, am aflat cu stupefacţie că în majoritatea unităţilor din Poliţia Română se folosesc teste psihologice fără licenţă”, a spus ministrul Carmen Dan, în cadrul unei declaraţii de presă.

În ceea ce priveşte măsurile dispuse, ministrul Afacerilor Interne a fost sesizat pentru cercetări prealabile cu privire la săvârşirea unor eventuale abateri disciplinare şi în cazul actualului adjunct al şefului Poliţiei Române, chestorul Mihai Marius Voicu, care a deţinut şi el funcţia de şef al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Agentul de poliţie Eugen Stan este încadrat în Ministerul Afacerilor Interne din 1990, la Jandarmerie, în trei ani a avut calificativul "bun", în rest "foarte bun" sau "foarte bine" şi a fost decorat cu medalia "Bărbăţie şi credinţă" în 2012, pentru "activitatea desfăşurată în scopul ajutării persoanelor rămase blocate în trafic din cauza depunerilor mari de zăpadă şi a vântului puternic din noaptea de 25/26 ianuarie 2012".