Cum ar face faţă România unui cutremur major: ar muri 500.000 de oameni

● Potrivit statisticilor municipalităţii, peste 100 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic şi s-ar putea prăbuşi la un seism de peste şase grade pe scara Richter.

● Majoritatea clădirilor cu bulină roşie sunt construite înainte de 1950 şi sunt situate în Centrul Istoric, pe Bulevatdul Magheru, Calea Victoriei sau Brezoianu.

● În clasa II de risc seismic sunt incluse aproximativ 300 de imobile din zona Griviţei, Unirii, Obor sau Pache Protopopescu. Specialiştii susţin că aceste imobile nu se vor prăbuşi, dar vor suferi avarii serioase.

● Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu nu exclude nici posibilitatea ruperii barajului de la Ciurel, situaţie în care "cotele de apă ajung până la etajul 3 al Spitalului Universitar. La fel, de-a lungul cheiului Dâmboviţei, stânga-dreapta, aproape 800 de metri".

● Din acest an, bucureştenii din blocurile cu bulină vor primi truse individuale de supravieţuire.

Prefectul Capitalei: "Cifra de 500.000 de morţi e scoasă din pălărie"

În cazul producerii unui seism major, autorităţile din Bucureşti susţin că sunt pregătite. "În maxim o oră, neconvocaţi, sunt obligaţi să se prezinte membrii Comisiei pentru Situaţii de Urgenţă a municipiului Bucureşti la sediul din Calea 13 septembrie. Prima data se acţionează pentru stingerea incendiilor, apoi pentru salvarea vieţilor şi după acea pentru înlăturarea urmelor dezastrului. Baza materială (utilaje, aparatură - n.n.) se rechiziţionează de la firmele private. Dacă baza materială se dovedeşte insuficientă, se cere sprijin la nivel naţional", a declarat pentru Gândul, prefectul Capitalei şi preşedinte al Comisiei pentru Situaţii de Urgenţă a municipiului Bucureşti, Mihai Atănăsoaei.

Citeşte mai multe despre efectele unui cutremur de peste 7 grade în România pe www.gandul.info.