Cum contribuie pandemia de COVID la sufocarea planetei şi degradarea sănătăţii umane? Câte şi ce deşeuri ajung în oceanele lumii? STUDIU

Pandemia de COVID nu este singura ameninţare cu care umanitatea se confruntă în prezent, deşi este cea mai vizibilă.
Încă într-un con de umbră, poluarea provocată de microplastice creşte din cauza modului defectuos de gestionare a deşeurilor specifice protecţiei de noul coronavirus.
Un nou studiu arată că din ianuarie 2020, ce marchează debutul pandemiei de COVID-19, şi până acum, circa 26.000 de tone de deşeuri plastice au ajuns în oceanele lumii.
Vinovatul principal: spitalele, nu persoanele, care, într-adevăr, tind să arunce măştile de protecţie folosite, teste şi ambalaje la gunoi sau pe jos.
Şi asta poate nu ar fi o problemă stringentă, dacă în oceane nu ar fi existat deja trilioane de alte plastice.
Iar în tot acest timp, fiinţele subacvatice au de suferit, şi prin urmare, şi oamenii.

2367 afișări

Imaginea articolului Cum contribuie pandemia de COVID la sufocarea planetei şi degradarea sănătăţii umane? Câte şi ce deşeuri ajung în oceanele lumii? STUDIU

FOTO Hepta

Concret, un studiu publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că în contextul pandemiei de COVID-19, deşeurile din spitale (cearceafuri din plastic, sticle, siringi şi mănuşi) sunt mult mai periculoase decât măştile de protecţie existente deja în oceane (circa 1,56 miliarde).

193 de ţări au produs mai mult de 8 milioane de tone de deşeuri din plastic începând cu ianuarie 2020. Dintre acestea, 26.000 de tone au ajuns deja în oceane. Fiinţele subacvatice le pot ingera sau se pot prinde în „gunoiul” oamenilor.

Pe scurt, 87% din cantitatea de deşeuri provine din spitale, iar, contrar părerilor de până acum ale cercetătorilor, doar 7% provine de la echipamente personale de protecţie (PPE).

Care spitale poluează cel mai mult

Cele mai multe deşeuri ajunse în oceane sunt de la spitale din Asia, deşi continentul are o incidenţă COVID mai mică, doar 30%. Apoi, Europa este responsabilă de circa 11% din gunoaiele din oceane, iar America de Nord, doar 1,9%.

Co-autorul studiului, Yanxu Zhang, de la Universitatea Nanjing din China, spune că cele mai multe deşeuri de acest tip vin din ţări în curs de dezvoltare, care nu au un sistem de colectare a plasticului bine pus la punct, dar au vârfuri de infecţie cu SARS-CoV-2 şi acces redus la vaccinuri.

Cum ajung deşeurile în oceane şi ce se întâmplă mai departe?

Prin fluvii precum Shatt al-Arab în Iran, Ind (Pakistan) şi Yangtze sau Chang Jiang (China).

Însă, la cele 26.000 de tone de plastic „adunate” în oceane de la începutul pandemiei de COVID-19, se adaugă peste 5,25 de trilioane de bucăţi de plastic care ameninţă viaţa marină.

În timp, din cauza lumii oxidării, frecării între ele, sau pentru că fiinţele marine le rup, bucăţile de plastic se transformă în microplastice. Iar o parte dintre microplastice se ridică la suprafaţa apei, în timp ce restul se depun pe fundul oceanelor. Din cauza valurilor şi a brizei, bucăţile minuscule de plastic ajung în atmosferă, şi, astfel, în aerul pe care îl inspirăm.

Unele plastice sunt „sigure”, în timp ce altele sunt realizate din chimicale toxice şi aditivi care pot cauza cancer (Policlorură de vinil - PVC), şi disfuncţii endocrine (bisfenol A - BPA).

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: deseuri,; pandemie covid,; spitale,; studiu,; microplastice,; studiu microplastice,; deseuri spitale

Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Citește și: La ce oră ar trebui să adormi pentru a avea o inimă sănătoasă? Răspunsul oamenilor de ştiinţă britanici

Citește și: Cum vor funcţiona şcolile săptămâna viitoare. Precizările secretarul de stat Sorin Ion

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.