Cum s-ar putea debloca Bucureştiul? Soluţia unuia dintre cei mai buni arhitecţi din România

Unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi din România spune că marea problemă a Bucureştiului este lipsa spaţiilor în proprietatea administraţiei, lucru care face practic imposibilă realizarea unor proiecte de interes public.

Dincolo de acest lucru, capitala României nu are nici în acest moment cadastrul finalizat, iar fără a avea o evidenţă exactă a tuturor imobilelor, reformarea oraşului este aproape imposibilă.

Situaţia în care se află Bucureştiul azi oglindeşte de fapt întreaga ţară, pu­ţine oraşe ale României fiind con­stru­ite pentru a răspunde unei logici a traiului în comun.

„România ca ţară nu prea a avut planuri pentru dezvoltarea marilor oraşe, decât cu anumite excepţii. Zona Ardealului are ceva mai multă consistenţă în ceea ce priveşte organizarea oraşelor. Bucureştiul însă nu are nici în acest moment cadastru. Oraşele din Ardeal aveau acest lucru din vremea imperiului austriac. PUG-ul (planul urbanistic general) Bucureştiului nu se poate finaliza pentru că oraşului îi lipseşte cadastrul. De aici vine şi marea problemă de construcţie a Bucureştiului”, spune Dorin Ştefan, cel care deţine biroul de arhitectură cu acelaşi nume.

Principala problemă

Dorin Ştefan este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, de semnătura sa fiind legate proiecte aproape emblematice ale Bucureştiului, ultimul fiind chiar Aviatorilor 8. Proiectul de lângă clădirea guvernului, finalizat anul acesta, a redat oraşului una dintre cele mai remarcabile construcţii executate în stil neoromânesc, vila Oromolu, şi a adus în inima Capitalei o clădire de birouri cu o „fluiditate“ cu totul aparte.

De altfel, mai tot ce s-a construit în Bucureşti sunt iniţiative private, rezultatul nefiind însă cumva integrat într-o logică de dezvoltare a oraşului programată de autorităţi. De aici au rezultat şi marile probleme de aglomeraţie din ultimii ani. „Tot ce s-a întâmplat în Bucureşti în ultimii 20 de ani reflectă dezvoltarea iniţiativei private. Problema este că oraşul nu are o infrastructură publică pe care să crească iniţiativa privată, care să se dezvolte acolo unde managerii oraşului o planificaseră din vreme.”

CITIŢI CONTINUAREA ARTICOLULUI Cum s-ar putea debloca Bucureştiul? Soluţia unuia dintre cei mai buni arhitecţi din România