Cum vor să trăiască bucureştenii în Capitală şi cum şi-ar dori să se transforme oraşul. Proiecte SF pentru administraţia Firea

Bucureştenii au transmis, în cadrul proiectului „Propuneri pentru Bucureşti”, o serie de sugestii pentru îmbunătăţirea vieţii din Capitală, între acestea numărându-se staţiile de încărcare şi locuri de parcare pentru vehicule electrice, piste de alergare din tartan sau ecrane GPS în staţiile RATB.

Urmărește
1483 afișări
Imaginea articolului Cum vor să trăiască bucureştenii în Capitală şi cum şi-ar dori să se transforme oraşul. Proiecte SF pentru administraţia Firea

Cum vor să trăiască bucureştenii în Capitală şi cum şi-ar dori să se transforme oraşul: cu staţii pentru maşini electrice, piste de alergare, ecrane în staţiile RATB

Aproape 80 de bucureşteni au postat pe site-ul http://propunepentrubucuresti.pmb.ro/ ideile lor despre cum ar putea fi schimbată în bine viaţa locuitorilor din Capitală. Unele dintre propuneri sunt referitoare la simple înfiinţări de treceri de pietoni şi sensuri giratorii în diferite zone, dar altele vizează modernizarea staţiilor mijloacelor de transport în comun, construirea unui centru multifuncţional de integrare socio-profesională a persoanelor vulnerabile şi crearea unei aplicaţii prin care persoanele cu probleme să cheme SMURD-ul.

Una dintre propunerile bucureştenilor se referă la staţiile de încărcare pentru maşinile electrice.

„Susţinerea posesorilor de autoturisme electrice prin construirea, la cerere, de staţii de încărcare la scara blocului pe locurile rezervate automobilelor electrice. Dacă nu sunt fonduri pentru construirea staţiilor din banii Primăriei, atunci cetăţenii pot fi susţinuţi prin îndepărtarea birocraţiei şi eliberarea rapidă a autorizaţiilor de construcţie pentru staţiile de încărcare pe banii proprietarilor de autovehicule electrice”, arată iniţiatorul proiectului în descrierea ideii.

Alt bucureştean sugerează că în parcuri, la fiecare masă, ar trebui să fie prize de încărcare laptop. Preţul estimat de acesta este de 3.000 de euro.

„Serviciul poate fi oferit gratuit sau poate fi taxat la oră prin montarea unor prize care se activează cu o cartela (similară celei RATB, să zicem). Am văzut astfel de cartele în Belgia: acolo, persoanele care nu achită factură la curent nu sunt debranşate. În schimb, le sunt montate aceste limitatoare de acces care se deblochează cu cartele Pre-Pay. O parte din credit merge la achitarea treptată a facturii care a creat situaţia respectivă”, justifică iniţiatorul proiectul.

Construirea unui centru multifuncţional de integrare socio-profesională a persoanelor vulnerabile - „Inclusive hub” - este o altă idee sugerată de un bucureştean, aceasta fiind evaluată la 200.000 de euro.

„Apariţia unei „zone de confort social” pentru diferite categorii de persoane vulnerabile din Bucureşti, sub formă Inclusive hub, ca centru multifuncţional, cu acces liber şi gratuit. Asigurarea accesului echitabil al persoanelor vulnerabile la servicii şi facilităţi diverse. Dezvoltarea unor atitudini proactive şi participative în rândul persoanelor vulnerabile. Diminuarea procentului persoanelor excluse social. Schimbarea percepţiei şi atitudinii comunităţii, dar şi a persoanelor defavorizate în ceea ce priveşte propriul potenţial de dezvoltare (personal şi profesional)”, se numără printre justificările iniţiatorului.

Tot la 200.000 de euro este estimat şi proiectul referitor la refacerea Insulei „Lacul Morii”. Iniţiatorul acestuia doreşte: refacerea podului care leagă malul lacului de insulă, curăţarea insulei (demolarea sau reabilitatea tuturor ruinelor, igienizarea zonei, strângerea gunoaielor), refacerea aleilor, refacerea fântânii din mijlocul insulei, montarea unei instalaţii de curent electric (poate cu sursă venită din energie solară), montarea de bănci, plantarea de iarbă, flori, arbori, amenajarea unui debarcader cu posibilitatea de a închiria bărcuţe, hidrobiciclete.

O altă idee se referă la crearea unei piste de alergare din tartan în Herăstrău, estimată la 169.000 de euro.

„Este un proiect cu impact mare pentru atletism că sport de masă. Crearea unei piste publice (gratuite) de alergare în aer liber, din tartan, de un culoar, în jurul Herăstrăului, în lungime de 5.7 km (poate fi ales un alt traseu mai mic dar tot în parc) pentru a atenua probleme articulare, musculare, osoase datorită asfaltului tare şi pentru o senzaţie mult mai relaxată/plăcută atunci când alergi pe un astfel de material sintetic (şi separat de pietonii care merg prin parc). Acest lucru l-am văzut la Budapesta pe insulă Margareta şi o mulţime de oameni practicau acest sport acolo”, precizează iniţiatorul ideii.

Staţiile RATB sunt vizate de un bucureştean care şi-ar dori să existe ecrane GPS, în care să fie afişate informaţii referitoare la intervalul de timp necesar până la sosirea următorului mijloc de transport în comun.

„Obiectivul general al proiectului este de a salva timpul (în special în orele de vârf) celor care circulă folosind mijloacele de transport în comun şi care ajută astfel la decongestionarea traficului. Dacă în fiecare tramvai sau autobuz există 100 persoane, iar într-o zi aceste 100 persoane s-ar hotărî să folosească fiecare o maşină, traficul din Bucureşti ar fi complet îngheţat. Aşadar, trebuie investit foarte mult şi eficient în dezvoltarea transportului în comun deoarece acesta este, la momentul actual, singurul care mai transporta bucureştenii fără a fi necesar că ei să deţină maşini personale”, arată sursa citată.

O propunere inedită vine din partea unui bucureştean care doreşte „un oraş liber”. Este vorba despre interzicerea circulaţiei, o zi pe sătpămână, pe anumite artere din Capitală.

„Smurd Social”, o aplicaţie pentru persoanele aflate în stare de vulnerabilitate, internet WI-FI în mijloacele de transport în comun, aplicaţie smartphone pentru a trimite sesizările cetăţenilor către Primărie sau parcări de biciclete în staţiile de metrou sunt alte propuneri ale bucureştenilor dornici să schimbe Capitala.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici