Cupoanele de creşă, incluse în proiectul Legii educaţiei aprobat de deputaţi şi trimis spre asumare

Proiectul Legii educaţiei asumat de Executiv reprezintă forma în care a fost adoptat în Camera Deputaţilor, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) Oana Badea.

Ea a spus că singurele modificări pentru care a intervenit MECTS vizează prevederile privind pensionarea. "În rest, actul este exact acea formă adoptată de către Camera Deputaţilor", a mai spus Badea.

Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament prevede şi acordarea unor cupoane de creşă. În actul normativ se arată că acestea vor fi acordate în scop educaţional, din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

"Angajatorul are obligaţia legală de a-şi informa angajaţii asupra reglementărilor în vigoare. Angajatorul are obligaţia legală de a intermedia acordarea cupoanelor de creşă pentru angajaţii care le solicită şi care renunţă, parţial sau integral, la dreptul de concediu pentru creşterea copilului", se arată în proiectul Legii educaţiei.

Cuponul de creşă ar urma să se acorde atât în sistemul de stat, cât şi în cel privat, la solicitarea unuia dintre părinţi, a tutorelui sau a celui căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare, în plasament familial, pe baza livretului de familie.

Valoarea cuponului de creşă va fi egală cu costul standard pentru antepreşcolar, aceasta urmând să fie stabilită anual, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Creşa la care părinţii îşi vor duce copiii va încasa integral valoarea cuponului. În cazul în care părinţii aleg o creşă la care costul lunar depăşeşte valoarea cuponului, aceştia vor achita diferenţa de preţ. Normele metodologice pentru acordarea cuponului de creşă vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament mai prevede că învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

De asemenea, disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar vor fi cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învăţământ.

O altă completare în proiectul de lege face referire la proba suplimentară de admitere în liceu, acolo unde unităţile de învăţământ cer acest lucru. Proba suplimentară ar urma să fie susţinută la cel mult două discipline.

La bacalaureat, elevii ar urma să fie evaluaţi doar la una din limbile de circulaţie internaţională studiate în liceu, faţă de două cum era prevăzut în proiectul Legii educaţiei adoptat de Guvern în aprilie.

Deşi probele orale în 2011 de la bacalaureat vor fi susţinute după terminarea cursurilor, potrivit unui ordin al ministrului Educaţiei, proiectul Legii educaţiei în forma adoptată de deputaţi şi trimis pentru asumare păstrează forma actului normativ din aprilie, care prevede că probele orale vor fi susţinute în timpul cursurilor.

"Evaluările probelor orale se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică. Probele scrise la examenul naţional de bacalaureat se susţin după încheierea anului şcolar, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar", potrivit proiectului de lege pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament.

De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele care nu trimite copilul la şcoală în învăţământul obligatoriu va primi amendă cuprinsă între unul şi cinci salarii medii nete pe economie.

În proiectul din aprilie aprobat de Guvern, amenzile pentru părinţii sau tutorii care nu trimiteau copiii la şcoală erau între 100 şi 1.000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii. Sancţiunile ar urma să fie aplicate de autoritatea locală sau judeţene, la sesizarea directorului unităţii de învăţământ, iar banii încasaţi din aceste amenzi pot fi folosiţi exclusiv în folosul învăţământului preuniversitar.

Şi rectorul are mai multe sarcini prin actul normativ trimis pentru asumare. Noul proiect al Legii educaţiei îl obligă pe rector să pună pe site raportul anual al instituţiei, care trebuie să cuprindă: situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli; situaţia fiecărui program de studii; situaţia personalului instituţiei; rezultatele activităţilor de cercetare; situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii; situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare; situaţia posturilor vacante; situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.

Totodată, proiectul pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament prevede că măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013, iar cea privind introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial - de la generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012, faţă de 2013 cum era propus prin actul din aprilie.

Un alt termen vizează examenul de bacalaureat, care se va desfăşura conform prevederilor din proiectul de lege începând cu generaţia de elevi care intră clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013.

Admiterea la liceu conform prevederilor din proiectul Legii educaţiei ar urma să se aplice începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012, faţă de 2013 în actul normativ din aprilie.

Procedurile pentru conferirea titlurilor didactice în învăţământul superior prevăzute de noua Lege a educaţiei ar urma să fie aplicate începând cu anul 2011.

Totodată, potrivit proiectului pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea, terenurile şi clădirile aferente unităţilor de învăţământ liceal vor trece din domeniul public local în cel judeţean până la data de 1 septembrie 2012, faţă de actul din aprilie care prevedea ca termen limită data de 1 septembrie 2011.

În forma trimisă pentru asumare, proiectul Legii educaţiei mai prevede că personalul didactic din învăţământul preuniversitar care a devenit titular al sistemului naţional de învăţământ prin repartiţie guvernamentală sau prin orice altă formă legală beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic devenit titular prin concursul naţional de titularizare.

În proiectul din aprilie era prevăzut că la intrarea în vigoare a legii, tot personalul didactic calificat, titular, devine titular al unităţii de învăţământ cu contract de muncă pe perioada nedeterminată.

Totodată, actul trimis spre asumare prevede în plus că doctoranzii încadraţi pe funcţia de lector sau şef de lucrări îşi păstrează încadrarea, cu condiţia obţinerii titlului de doctor în termen de cinci ani de la punerea în aplicare a acestor proceduri.

Personalul didactic care ocupă în prezent funcţia de preparator universitar şi deţine titlul de doctor ocupă de drept funcţia de asistent universitar, se mai arată în proiectul trimis spre asumare.

Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei în 28 octombrie.

Legea educaţiei se află în procedura dezbaterii parlamentare la Senat, la Comisia pentru învăţământ.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a depus la Curtea Constituţională o sesizare referitoare la Legea educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul.

Curtea Constituţională va lua în discuţie în 27 octombrie conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat, de către Executiv.

În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea educaţiei asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.

În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.