Curtea Constituţională, aşteptată să se pronunţe marţi pe sesizarea privind imprescriptibilitatea infracţiunilor de omor

Prin Legea 27/2012 de modificare şi completare a Codului Penal a fost înlăturată prescripţia răspunderii penale pentru omor, omor calificat, omor deosebit de grav şi infracţiuni intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei, inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a legii, respectiv martie 2012. În actul normativ a fost introdusă sintagma "indiferent de data la care au fost comise" pentru imprescriptibilitatea infracţiunilor de genocid, crime contra umanităţii şi de război.

Dispoziţia prevăzută în articolul 125 alineatul 3 din Codul Penal, aşa cum a fost modificat după adoptarea Legii 27/2012, a fost contestată la Curtea Constituţională în 21 decembrie de către Nicolae Junior.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost discutată pentru prima dată de Curtea Constituţională în şedinţa din 24 septembrie 2013, judecătorii constituţionali urmând să se pronunţe marţi, 15 octombrie.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) consideră că admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal privind înlăturarea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor ar putea bloca "dosarele Revoluţiei".

"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) îşi exprimă îngrijorarea privind posibila blocare a «dosarelor Revoluţiei» ca urmare a soluţionării unei excepţii de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională a României la data de 15 octombrie 2013", a arătat, în 9 octombrie, IICCMER, într-un comunicat de presă.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a transmis judecătorilor Curţii Constituţionale, în 9 octombrie, o scrisoare privind situaţia care ar fi creată odată cu admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 27/2012.

"Această lege sancţionează încălcarea dreptulului la viaţă, cel mai important dintre toate drepturile şi libertăţile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu şi-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democraţiei în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancţionarea crimelor din timpul Revoluţiei române. Aşadar, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor", se arată în scrisoarea semnată de Andrei Muraru.

Legea 27 din 16 martie 2012, pentru modificarea şi completarea Codului Penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost publicată în Monitorul Oficial în 20 martie 2012.

Actul normativ are implicaţii inclusiv în ceea ce priveşte cercetarea şi judecarea persoanelor responsabile pentru decesele înregistrate în contextul evenimentelor din decembrie 1989, susţine IICCMER.

"Consecinţa ar fi că faptele de la Revoluţie pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripţie în martie 2012 (şi care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunţurile vor fi soluţionate prin rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripţie a răspunderii penale era deja împlinit", a mai arătat IICCMER.

Potrivit IICCMER, România a fost singura ţară din fostul bloc sovietic în care Revoluţia din 1989 a înregistrat morţi şi răniţi: peste 1.200 de decese (dintre care peste 900 civili, majoritatea victimelor fiind împuşcate) şi peste 3.500 de răniţi.