- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (25.10.2018, 05:00)
- Ana Petrescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizările lui Iohannis, ale Opoziţie şi ÎCCJ pe Codul Penal şi pe Codul administrativ
Judecătorii CCR vor discuta, joi, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi a partidelor de Opoziţie privind modificările la Codul administrativ, care prevăd introducerea pensiilor speciale şi folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală. De asemenea, tot joi, CCR dezbate sesizările lui Iohannis, ale Opoziţie şi ÎCCJ pe Codul Penal.
Urmărește
794 afișări
Curtea Constituţională dezbate astăzi sesizările lui Iohannis, ale Opoziţie şi ÎCCJ pe Codul Penal şi pe Codul administrativ
Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestor obiecţii de neconstituţionalitate.
Preşedintele Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, pe 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, criticând că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative.
”O administraţie publică modernă, într-un stat de drept, democratic şi social trebuie să fie, înainte de toate, o administraţie publică transparentă, transparenţă de neconceput în absenţa unor reglementări clare, unitare şi accesibile. Din analiza legii supuse controlului de constituţionalitate, constatăm că aceasta cuprinde norme neclare, paralelisme legislative şi dispoziţii necorelate atât între ele, cât şi cu alte acte normative”, susţine şeful statului în sesizarea trimisă CCR.
ULTIMELE ȘTIRI
-
BREAKING NEWS: A demisionat Nicolae Ciucă din funcția de președinte PNL
-
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Numărătoarea voturilor s-a încheiat. Diferenţă de 2.742 de voturi între Elena Lasconi şi Marcel Ciolacu / Călin Georgescu pe primul loc cu 22,94%
-
Elena Lasconi, mesaj către diaspora: „Vom construi o Românie în care să vă întoarceţi”
-
Nicolae Ciucă a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal
Preşedintele Iohannis mai susţine că modificarea textului restrânge domeniul de aplicare a răspunderii unui membru al Guvernului pentru un eventual conflict de interese, permiţând practic celelalte fapte realizate dintr-un interes personal de natură nepatrimonială ori cu scopul de a obţine un folos material pentru alte rude apropiate sau pentru alte persoane.
”Concret, membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate. De asemenea, introducerea unei consecinţe calificate, aceea <de a produce un folos material> nu are nici o justificare raţională şi nu este în concordanţă cu valoarea socială protejată prin norma în discuţie, existând posibilitatea ca membrul Guvernului să urmărească obţinerea unui folos nepatrimonial, ipoteză exclusă de către legiuitor prin modificarea adoptată”, mai menţionează şeful statului.
De asemenea, potrivit sesizării de neconstituţionalitate, în cuprinsul art. 40 alin. (1) lit. g) din lege se precizează că funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, sintagma „calitatea de comerciant persoană fizică” din art. 84 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 161/2003 fiind înlocuită cu sintagma „calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat şi articolul privind „Folosirea limbii minorităţilor naţionale”, care prevede că „autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin. (1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).”
”Potrivit art. 13 din Constituţie, <În România, limba oficială este limba română>. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. (2) din Constituţie, <în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică>, mai arată Iohannis.
Preşedintele critică şi introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene.
În varianta votată de Parlament se prevede că „(1) persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, care au exercitat funcţii de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă”, iar cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, şi este prevăzut pentru fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială prin anexă distinctă la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.
”Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii privind Codul administrativ al României sunt neconstituţionale”, se arată în finalul sesizării.
O sesizare similară, formulată de 44 de deputaţi aparţinând PNL, USR şi PMP, a fost amânată în şedinţa de marţi a CCR.
Pe 9 iulie, Camera Deputaţilor a adoptat, în sesiune extraordinară, proiectul de lege privind Codul administrativ. Forul inferior al Parlamentul a adoptat atunci iniţiativa legislativă în calitate de Cameră decizională.
CCR dezbate sesizările lui Iohannis, ale Opoziţie şi ÎCCJ pe Codul Penal
CCR dezbate joi sesizările făcute de preşedintele Klaus Iohannis, de partidele din Opoziţie şi de către ÎCCJ asupra legii de modificare a Codului Penal şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Curtea Constituţională a amânat în mai multe rânduri pronunţarea în cazul sesizărilor făcut de partide, şeful statului şi ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.
Judecătorii Curţii au invocat că "au nevoie de timp pentru a delibera", potrivit unui comunicat de presă al CCR, remis miercuri MEDIAFAX.
Obiecţiile au fost formulate de un număr de 110 deputaţi PNL, PMP, USR şi neafiliaţi, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi de şeful statului, Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR pe 25 iulie în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea şi adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituţia, în sensul că depăşeşte termenul constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată şeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă iniţiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat şi pe 4 iulie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
"Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce priveşte raporturile constituţionale dintre autorităţile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, şi între acestea şi Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul şi, totodată, obligaţia primei Camere competente să dezbată o iniţiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de iniţiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naşte dreptul Camerei decizionale de a se pronunţa asupra iniţiativei adoptate în condiţiile art. 75 alin. (2) şi de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecinţa imposibilităţii membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituţie propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeaşi este şi consecinţa pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula şi depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgenţă sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale", se arată în textul sesizării şefului statului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Astfel, Iohannis susţine, în textul sesizării că atât Codul penal, cât şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt neconstituţionale deoarece încalcă următoarele aspecte: "1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost constituţional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaţilor, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată şi nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor la momentul emiterii Deciziei Preşedintelui Camerei Deputaţilor de convocare în sesiune extraordinară".
PNL, USR şi PMP au sesizat CCR pe 5 iulie asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susţinând că peste 30 de articole sunt neconstituţionale, printre care şi cel care referitor la abuzul în serviciu, cât şi abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.
"Sperăm că acest Cod al protejării infractorilor nu va deveni lege niciodată. Solicităm CCR să trimită întrebările preliminare care privesc statul de drept, care privesc această valoare fundamentală a UE, să pună aceste întrebări preliminare Curţii de Justiţie a UE şi apoi să se aplece la sesizarea noastră de neconstituţionalitate a demersului PSD-ALDE. Această sesizare este rodul muncii a PNL, USR şi PMP. Împreună am sesizat CCR. Ziua de ieri a fost o zi ruşinoasă", a afirmat deputatul PNL Ioan Cupşa în Parlament.
Deputatul PNL a susţinut că sunt peste 30 de articole notate în sesizarea depusă ca fiind neconstituţionale, printre care şi articolul privitor la abuzul în serviciu.
"Peste 30 de articole sunt atacate de către noi în acea sesizare de neconstituţionalitate. În egală măsură, atacăm actul în sine, în integralitatea sa (...), s-a încălcat principiul bicameralismului, s-a încălcat regulamentul Camerei atunci când a fost adoptat acest act. Vom vedea ce aduce viitorul. (...) E vorba de neconstituţionalitatea articolului privind abuzul în serviciu, de asemenea considerăm neconstituţională abrogarea neglijenţei în serviciu, e neconstituţională modificarea legii penale", a mai precizat Cupşa.
Deputatul Ionuţ Simionca a anunţat că românii aşteaptă de la aleşi să emită legi drepte pentru cetăţeni, acest lucru nefiind valabil în cazul proiectului de modificare a Codului Penal.
"PMP este categoric împotriva acestor propuneri legislative, românii aşteaptă de la noi să dăm legi drepte pentru cetăţeni, nu legi speciale pentru liderii politici, de aceea ne-am alăturat celor din PNL şi USR şi noi credem că noi trebuie să luptăm pentru cetăţenii noştri", a explicat deputatul PMP.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abţineri, în calitate de for decizional, după ce iniţiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.
Citește pe alephnews.ro: BREAKING NEWS: Ciolacu demisionează de la conducerea PSD după rezultatele alegerilor prezidențiale din primul tur. „Cine e vinovat?” – „Eu!”
Citește pe www.zf.ro: Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cine este Cristela Georgescu, soţia lui Călin Georgescu, cel care a provocat un tsunami fără precedent în lumea electorală. Ea este fost bancher la Citibank, o bancă globală, iar acum oferă cursuri de nutriţie
Cine este tânărul din România care a preluat conducerea imperiului de sute de milioane de euro construit de tatăl său
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Gigi Becali i-a dat ordin lui George Simion, după ce Călin Georgescu a câștigat alegerile! Decizie șoc
PROSPORT.RO
Ce înseamnă Clubul de la Roma, din care a făcut parte Călin Georgescu. Cu ce se ocupă această organizație, de fapt
CANCAN.RO
Cine e misteriosul bogătaș BOGPR care a făcut campania independentului Călin Georgescu: Regele TikTok-ului dă sute de mii de € la maneliști și nu vrea să i se dezvăluie chipul. Imagini în premieră absolută!
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 19:33
-
astăzi, 19:27