Curtea Constituţională, din nou sub suspiciunea implicării politice

Dacă judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, ar fi acceptat faptul că nu s-au respectat prevederile Constituţiei în cazul adoptării Legii pensiilor şi ar fi trimis Parlamentului legea pentru reluarea procedurii, implicit ar fi confirmat fraudarea votului.

"În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că legea menţionată este constituţională" - pare a fi soluţia de moment.

În 16 septembrie, proiectul legii pensiilor a fost adoptat de către Camera Deputaţilor, cu 170 voturi "pentru", două "împotrivă" şi trei abţineri, în absenţa reperezentanţilor PSD şi PNL, anunţa oficial instituţia.

Dezbaterile în plenul Camerei au durat aproximativ zece ore, timp în care deputaţii au luat şi două pauze de consultări.

Discuţiile asupra legii au fost marcate de controverse între reprezentanţii puterii şi cei ai opoziţiei, un moment semnificativ fiind cel în care deputaţii s-au pronunţat asupra vârstei standard de pensionare.

După ce au votat de trei ori asupra aceluiaşi amendament, deputaţii au adoptat varianta iniţială aprobată de Senat, potrivit căreia vârsta de pensionare va fi atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi de 65 de ani. Ei au respins astfel amendamentul acceptat în Comisia de muncă, potrivit căruia vârsta de pensionare pentru femei urma să fie de 63 de ani.

Discuţiile pe tema punctului de pensie au generat de asemenea dezbateri aprinse. PSD a părăsit sala înaintea votului, cerând majorarea punctului de pensie la 45 la sută din salariul mediu brut lunar. Deputaţii PNL, la rândul lor, au părăsit sala, după votul asupra articolului referitor la punctul de pensie.

Către finalul dezbaterii, deputaţii au ajuns la un larg consens în ceea ce priveşte continuarea votului prin ridicare de mână, din cauza problemelor tehnice. Astfel, această propunere a fost aprobată cu 137 de voturi pentru şi doar un vot împotrivă.

Votul final oficial anunţat a fost extrem de criticat de opoziţie şi de sindicate.

"Strângem dosarul fraudelor Anastase. Nu este prima dată când votul în Camera Deputaţilor este fraudat. Aseară (miercuri seară - n.r.) Roberta Anastase a anunţat un vot de peste 170, în timp ce pe toate imaginile filmate de televiziuni se puteau număra cel mult 80 de deputaţi prezenţi în plen. Vom strânge la acest dosar al fraudelor Anastase toate voturile viciate şi vom depune acest dosar şi la Camera Deputaţilor şi la instituţiile abilitate ale statului. Va veni momentul când doamna Anastase va răspunde nu doar politic pentru aceste fraude, ci şi juridic", declara, în seara de 16 septembrie, liderul PSD Victor Ponta.

Argumentul preşedintelui Camerei Deputaţilor a fost că statul român "deja se împrumută în fiecare zi pentru a plăti pensii", iar calculele făcute de PDL cu privire la propunerea opoziţiei arată că, dacă punctul de pensie ar fi rămas pe sistemul de 45 la sută, anul viitor România ar fi trebuit să împrumute cinci miliarde de euro, iar, în 2012, alte şase miliarde de euro.

"Asta e o realitate economică, căreia PSD nu îi oferă nicio soluţie. El este de fapt interesat nu să ofere soluţii economice, ci să profite, electoral, de pe urma probemelor românilor. Creşterea punctului de pensie, propunerea făcută de PSD, a demonstrat că acesta vrea să câştige voturile pensionarilor transformând bugetul de pensii într-un joc de tip Caritas, în care beneficiile pensionarilor pot creşte fără nicio bază economică", spunea Anastase.

În urmă cu două zile, mass-media nota că s-a deschis un dosar penal pe numele Robertei Anastase în urma votului pe Legea pensiilor. Normal, o plângere penală se înregistreaza la Secţia penală a unei instituţii de Parchet.

Încă din 21 septembrie, PSD a anunţat că a depus la Parchetul instanţei supreme o plângere penală împotriva preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, şi a secretarului Sever Voinescu, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în declaraţii publice.

La presiunea media, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, într-un comunicat de marţi, că plângerea mai multor parlamentari social-democraţi şi conservatori a fost înregistrată în 28 septembrie de procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a instituţiei. "Cauza se află în faza actelor premergătoare şi este în lucru la Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", preciza Parchetul.

A doua zi, miercuri, Curtea Constituţională a decis că Legea pensiilor este constituţională, respingând sesizările PSD şi PNL privind nerespectarea procedurilor în cazul adoptării Legii pensiilor.

PNL şi PSD, contestatarii legii, au cerut la unison preşedintelui Băseascu să nu o promulge, în plus, liberalii declarându-se consternaţi de decizia CC. Social-democraţii au rămas fermi în refuzul de participa la şedinţele Camerei cu Anastase preşedinte. Sugerând că decizia Curţii în privinţa legii pensiilor este influenţată politic, liderul PNL Crin Antonescu a remarcat "clasicul deja scor de cinci la patru" exprimat în plenul forului constituţional.

Pe fondul problemei, criticile de neconstituţionalitate vizau încălcarea principiului neretroactivităţii legii, a dreptului de proprietate, a dreptului la trai decent şi la pensie, a unor acte internaţionale în materia drepturilor omului, a dreptului fundamental de alegere a profesiei şi a meseriei sau ocupaţiei, jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, sesizarea vizează aplicarea greşită a art. 16 din Constituţie la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, precum şi ignorarea avizului Consiliului Legislativ.

Nici problemele de formă, nici de fond nu au fost acceptate de Curtea Constituţională, motivarea deciziei sale urmând, probabil, a lămuri aspectele opace al situaţiei în sine.

În Decizia 872 din 25 iunie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, Curtea Constituţională a statuat faptul că, ţinând cont de exigenţele Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Constituţia României prevede, în mod expres, la art.47 alin.(2), dreptul la pensie ca drept fundamental.

"Textul constituţional nu califică dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrând în mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligaţii constituţionale suplimentare, astfel încât să se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevăzut de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. În aceste condiţii devine aplicabil art.60 din Convenţie, potrivit căruia «nicio dispoziţie din prezenta convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte»", nota CC în decizia citată.

Curtea a statuat şi faptul că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate.

Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor ce au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale, sublinia CC.

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie.

"Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu. De aceea, dacă prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art.47 alin.(2) din Constituţie, constituind, de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei", mai arăta CC.

Acum soarta legii pensiilor este în mâinile preşedintelui Traian Băsescu, acesta având ca opţiuni promulgarea sau retrimitarea actului normativ în Parlament. Poziţia pe care o va adopta şefului statului faţă de acest subiect va fi decisivă şi pentru acţiunile opoziţiei, care l-a ameninţat cu suspendarea în cazul în care va promulga legea pensiilor, contestat fiind mai ales modul de adoptare a acesteia şi mai puţin forma ei finală.

(Material realizat de Lucia Efrim, politic@mediafax.ro)