Curtea Constituţională reia discuţiile pe sesizarea privind Statutul poliţistului

Modificările aduse Statutului poliţistului şi adoptate în 31 mai de Camera Deputaţilor au fost contestate la Curtea Constituţională de 111 deputaţi PSD şi PNL.

Discuţiile pe această sesizare au fost amânate până în prezent de două ori.

În 1 iunie, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Mircea Duşa, a anunţat că USL contestă actul normativ, întrucât modificările aduse legii permit neconstituţional disponiblizarea poliţiştilor. El a precizat că, prin modificările făcute la Statutul poliţistului, rămâne la dispoziţia primului ministru să ia orice măsură referitoare la Ministerul Administaţiei şi Internelor.

Duşa a mai spus că poliţiştii aveau statut de funcţionari publici speciali, iar în urma modificărilor făcute ei pot fi disponibilizaţi printr-un singur ordin al ministrului, ceea ce este neconstituţional.

Plenul Camerei a decis, în 31 mai, ca din 1 ianuarie 2012 reconversia profesională a poliţiştilor al căror raport de serviciu încetează în urma reorganizării unităţii sau a reducerilor de posturi să se facă în "următoarele" şase luni după adoptarea acestor măsuri, şi nu în "ultimele" şase luni dinaintea adoptării, cum este prevăzut în prezent.

Modificările aduse Statutului poliţistului, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, mai prevăd că procedura şi cazurile de modificare sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţistului vor fi stabilite prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor

Tot din 1 ianuarie 2012, activitatea şi conduita poliţiştilor vor fi evaluate o dată pe an, iar concluziile vor fi consemnate în evaluarea anuală de serviciu cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător".

În cazul în care poliţistul nu a desfăşurat activitate pe durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluării întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constiuie calificativ anual numai dacă activitatea desfăşurată depăşeşte cumulat şase luni, iar metodologia privind evaluarea poliţistului se stabileşte prin ordin al ministrului Adminsitraţiei şi Internelor.

Pe de altă parte, sindicatul "Pro Lex" susţine că, după ultimele schimbări în Statutul poliţistului, conducerea MAI propune noi modificări prin care s-ar încălca dreptul constituţional al poliţiştilor şi liderilor de sindicat la liberă exprimare şi la alegerea organelor de conducere sindicală.

Potrivit modificărilor propuse de MAI, conducerea Poliţiei Române va fi aleasă pentru un mandat de patru ani prin consultarea partidelor politice parlamentare, deşi aceste funcţii sunt publice şi nu de demnitari, au precizat reprezentanţii "Pro Lex".

Şeful Poliţiei Române ar urma să fie numit la propunerea ministrului Administraţiei şi Internelor, cu acordul partidelor parlamentare, prin decizie a primului ministru, pe un mandat de patru ani, iar dacă partidele politice parlamentare nu ajung la niciun consens şi nu se pronunţă în cinci zile, se considerată că este un acord tacit, conform sindicaliştilor "Pro Lex".

Ministerul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, anunţa, în 2 iunie, în contextul declaraţiilor privind reducerea normei de hrană pentru poliţişti în luna iunie cu 550 de lei, că în 3 iunie va fi supus dezbaterii publice proiectul privind legea statutului poliţistului, prin care se urmăreşte o revoluţionare a acestui statut.

Proiectul privind legea statutului poliţistului nu a fost supus până în prezent dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor.