Curtea Constituţională va relua vineri discuţiile pe proiectul de revizuire a Consituţiei

Curtea Constituţională a luat în discuţie, joi, proiectul legii de revizuire a Constituţiei, trimis de preşedintele Traian Băsescu, alături de avizul Consiliului Legislativ, pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale.

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 9 iunie, Curţii Constituţionale proiectul legii de revizuire a Constituţiei, pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea. Proiectul a fost transmis împreună cu avizul Consiliului Legislativ, anunţa Preşedinţia, într-un comunicat de presă.

Preşedinţia preciza că, ulterior, proiectul de revizuire însoţit de avizul Cosiliului Legislativ şi de decizia Curţii Constituţionale va fi înaintat Parlamentului, în vederea dezbaterii şi adoptării lui.

Consiliul Superior al Magistaturii a analizat, din punct de vedere tehnic, prevederile proiectului legii de revizuire a Constituţiei şi a pregătit o serie de observaţii pe care le va înainta Curţii Constituţionale, intenţionând să solicite asistenţa constituţională a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Lege.

La aceste observaţii s-a ţinut seama şi de opiniile exprimate individual de magistraţi şi de asociaţiile profesionale, susţine CSM.

"De asemenea, CSM îşi anunţă intenţia de a solicita asistenţa constituţională a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Lege (Comisia de la Veneţia), România având calitate de membru. Experţii acestei comisii urmează să îşi exprime opinia cu privire la conformitatea proiectului de lege propus cu standardele europene menite să conserve şi să întărească statul de drept", potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, Asociaţia Magistraţilor spune că, deşi puterea judecătorească nu este indicată ca o componentă a puterilor în stat, proiectele Guvernului şi Preşedinţiei de revizuire a Consituţiei îi aduc grave îngrădiri, transformând independenţa într-un simplu termen sinonim cu subordonarea şi controlul politic.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) explică derapajele de la normele constituţionale prin propunerile Preşedinţiei şi Executivului.

De exemplu, AMR afirmă că propunerea unui număr atât de mare din rândul societăţii civile (şase faţă de doi cât prevede actuala reglementare constituţională-n.r.) în structura Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă o diformitate de reglementare în privinţa puterii judecătoreşti, din moment ce nicio altă putere în stat nu include în structura ei reprezentanţi ai societăţii civile, ci ele se conduc autonom, organele lor de conducere fiind selectate din rândul propriilor membri, iar raporturile cu celelalte puteri includ reguli constituţionale exprese.

Totodată, AMR subliniază că prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor este un efect logic şi un corolar al prezumţiei de nevinovăţie, consacrată tot printr-o normă de rang constituţional. Aşadar, modificarea preconizată relativizează prezumţia de nevinovăţie şi o goleşte de conţinut, relativizând în acelaşi timp şi principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate privată, ca drept fundamental.