Curtea de Apel Bucureşti a amânat procesul lui Dragnea cu instanţa supremă

Liviu Dragnea contestă decizia instanţei supreme de a menţine completurile de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea acestora au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completurile de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completurilor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

În cererea de chemare în judecată consultată de MEDIAFAX, preşedintele PSD acuză instanţa supremă şi Colegiul de conducere că şi-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, "fără nicio justificare legală, cu consecinţa periclitării situaţiei juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018".

Totodată, Liviu Dragnea susţine că nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de judecată şi vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăşi legalitatea hotărârilor judecătoreşti promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziţii.

"Suntem, aşadar, în cazul unei aplicări selective a dispoziţiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, aşa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecinţa anihilării rolului constiutuţional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă şi încălcării dreptului de acces al cetăţenilor la o instanţă independentă şi imparţială", arată liderul PSD.

Totodată, preşedintele PSD solicită:

"1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) şi art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privinţa compunerii completurilor de judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispoziţiile legale şi limitele de competenţă stabilită prin Constituţie.
3. Până la soluţionarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completurilor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar şi atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârşitul acestuia".

Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acţionat în instanţă ÎCCJ şi Colegiul de conducere al instituţiei împotriva hotărârii privind constituirea completurilor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.