Curtea de Apel Bucureşti a decis ca statul român să-i dea lui Pompiliu Bota 5.000 euro daune pentru detenţie timp de 2 ani

Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti, vineri, şi poate fi atacată cu recurs.

În acest proces, Pompiliu Bota, fondatorul Baroului Constituţional, a cerut ca statul român să-i plătească daune morale pentru perioada în care a fost închis.

De altfel, Bota a câştigat, în noiembrie 2008, suma de 16.000 de euro într-un proces împotriva statului român la CEDO, unde a reclamat faptul că, deşi fusese achitat definitiv pentru o evaziune fiscală, în urma unui recurs în anulare a fost, totuşi, condamnat.

Magistraţii CEDO au decis că recursul în anulare a fost, practic, un "apel deghizat" şi că instanţa nu a dispus corect atunci când a casat achitarea definitivă obţinută de Pompiliu Bota, apreciind în unanimitate că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la un proces corect, dar şi dreptul la protejarea proprietăţii.

Astfel, judecătorii CEDO au hotărât ca Pompiliu Bota să primească 14.000 de euro cu titlu de daune materiale şi 2.000 de euro cu titlu de daune morale de la statul român.

Pompiliu Bota a sesizat, în luna martie 2009, Curtea de Conturi pentru ca statul român să recupereze, de la cinci magistraţi şi un poliţist care s-au ocupat de dosarul în care era condamnat de evaziune fiscală, suma pe care i-a plătit-o în urma unei hotărâri a CEDO.

Pompiliu Bota a declarat, atunci, într-o conferinţă de presă, că a trimis o scrisoare Curţii de Conturi a României, în care cere ca statul să recupereze cei 64.000 de euro, cât estimează că a pierdut statul român când i-a plătit despăgubirile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Astfel, cei de la care ar trebui recuperaţi aceşti bani sunt poliţistul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, Dumitru Liviu Gabriel, procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, Dorel Herban, fostul procuror al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie (Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie -n.r.), Joiţa Tănase, şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -n.r.) Sanda-Constanţa Haiduc, Nineta Anghelina şi Paşca Cameniţa Victor, care l-au condamnat, în 2003, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru evaziune fiscală.

Bota a fost arestat pentru evaziune fiscală în 23 ianuarie 1998. El a fost însă achitat, decizia penală definitivă fiind dată în 25 mai 2000 de instanţa Curţii de apel Alba Iulia.

La 28 noiembrie 2001, prin decizia irevocabilă nr. 5440, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a condamnat Statul Român să-i plătească lui Bota 500.000.000 lei cu titlu de daune morale pentru că fusese arestat pe nedrept 69 de zile.

În 21 ianuarie 2003, ÎCCJ a desfiinţat hotărârile definitive de achitare şi l-au condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, prin decizia nr. 253.

La 4 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cazul Bota vs. România - M. Of. nr. 337 din 20 mai 2009) a condamnat Statul Român la plata a 16.000 Euro pentru că lui Bota i s-au desfiinţat hotărârile definitive de achitare şi despăgubire.

Prin decizia penală definitivă nr. 510 din 22 iunie 2009, ÎCCJ, completul de 9 judecători a admis cererea de revizuire şi a desfiinţat decizia penală definitivă de condamnare nr. 253 din21 ianuarie 2003.