Curtea de Apel Bucureşti: Judecătorul care l-a arestat pe Vîntu a procedat nelegal când a respins cererea de recuzare

În 14 noiembrie, un complet de trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea din arest preventiv a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalţi nouă inculpaţi în dosarul privind delapidarea Petromservice. Cei zece fuseseră arestaţi preventiv în 8 noiembrie, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti care a decis eliberarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a celorlalte nouă persoane arată, în motivarea deciziei, că judecătorul de la Tribunal care a dispus arestarea lor trebuia să admită judecarea cererii de recuzare formulată atunci de Sorin Ovidiu Vîntu.

"Curtea constată că, în mod nelegal, încălcând dispoziţiile articolului 51 alineatul 3 din Codul de procedură penală, judecătorul de la Tribunal a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată împotriva sa", notează judecătorii în motivarea deciziei.

În acest sens, instanţa Curţii de Apel Bucureşti arată că, potrivit articolului 51 alineatul 3 din Codul de procedură penală, numai nerespectarea condiţiilor prevăzute în alineatul 2, respectiv formularea cererii fără indicarea cazului de incompatibilitate invocat şi a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării ori împotriva unui alt judecător decât cel care compune completul de judecată, sau "recuzarea aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate şi pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat".

Instanţa precizează, în motivare, că niciuna dintre aceste situaţii nu este incidentă speţei, întrucât "cererea de recuzare s-a referit la judecătorul care compunea completul învestit cu judecarea propunerii de arestare preventivă, anterior nu se mai formulase o altă cerere similară, a fost indicat cazul de incompatibilitate invocat ... şi s-a menţionat temeiul de fapt al acestuia, respectiv pronunţarea aceluiaşi judecător asupra a două dintre temeiurile de arestare preventivă supuse analizei sale prin propunerea dedusă judecăţii, ..., cu ocazia dispunerii aceleiaşi măsuri, împotriva aceluiaşi inculpat, prin Încheierea nr.160/R din data de 29 aprilie 2011 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a Penală".

În aceste condiţii, soluţia legală era, potrivit Curţii de Apel Bucureşti, aceea de soluţionare a cererii de recuzare de către un alt complet, în şedinţă secretă, fără participarea judecătorului recuzat.

Curtea de Apel mai arată că, potrivit normelor legale, poate verifica şi soluţiona cererea de recuzarea făcută de Sorin Ovidiu Vîntu. Astfel, judecătorii arată că "instanţa de recurs este îndreptăţită să examineze ea temeinicia cererii de recuzare a judecătorului de la Tribunal" şi constatarea, pe această cale, a existenţei unui caz de incompatibilitate poate atrage casarea încheierii atacate, "cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunal", implicit cu revocarea măsurii arestării preventive dispuse de judecătorul recuzat.

"În aceste condiţii, examinând cererea de recuzare formulată, prin raportare la cazul de incompatibilitate invocat şi temeiul de fapt al acestuia, Curtea constată că aceasta este nefondată. Astfel, potrivit art.47 alin.2 din Codul de procedură penală, este incompatibil judecătorul care şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în acea cauză. Prin urmare, incompatibilitatea este atrasă de antepronunţarea judecătorului în cauza dedusă judecăţii sale în prezent, iar nu de pronunţarea acestuia, chiar asupra unei chestiuni similare, într-o altă cauză, anterioară. În consecinţă, împrejurarea că, soluţionând anterior, în recurs, o altă propunere de arestare preventivă a aceluiaşi inculpat, judecătorul de la Tribunal a reţinut incidenţa, în privinţa acestuia, a temeiurilor prevăzute de art.148 alin.1 lit.d şi f din Codul de procedură penală, invocate de Parchet şi în propunerea de arestare preventivă dedusă judecăţii, nu este de natură să determine, în mod legal, o stare de incompatibilitate, cu atât mai mult cu cât aprecierea asupra existenţei sau inexistenţei aceloraşi temeiuri se face prin raportare exclusivă la faptele şi împrejurările noii cauze", notează cei trei judecători de la Curtea de Apel Bucureşti în motivare.

Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt inculpaţi din acest dosar au fost eliberaţi în 14 noiembrie de Curtea de Apel Bucureşti, care a admis contestaţia acuzaţilor faţă de măsura arestării preventive dispusă de Tribunalul Bucureşti în 8 noiembrie.

Curtea de Apel Bucureşti a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea de a nu părăsi ţara pe perioada cercetărilor.

Tribunalul Bucureşti dispusese, în 8 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia şi membru al Comitetului Economic şi Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Gheorghe Şupeală (fost director general al Petromservice), Zizi Anagnastopol (fost director financiar al Petromservice), Octavian Ţurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă şi Daniela Lăcrămioara Braşoveanu, acuzaţi de delapidare, spălare de bani şi, respectiv, complicitate la delapidare în cazul societăţii Petromservice.

Potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operaţiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).

Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile - aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare - pentru recuperarea prejudiciului.

Probele obţinute în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan.

Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.