Curtea de Arbitraj la care Vlasov ar fi spus că intervine, condusă de fiica lui şi de Bogdan Olteanu

Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost înfiinţată în anul 1953, în scopul soluţionării litigiilor de comerţ exterior.

Prin Legea 335 din 3 decembrie 2007, Curtea de Arbitraj a fost reorganizată ca instituţie permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, pentru administrarea arbitrajului internaţional şi intern.

Preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional este Bogdan Olteanu, fost membru PNL, viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Fiica preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României, notarul Vanda Anamaria Vlasov, este prim-vicepreşedintele Curţii de Arbitraj, iar Brânduşa Ştefănescu, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este vicepreşedinte.

Fostul judecător de la ICCJ Ioan Ionescu este arbitru coordonator pentru curţile de arbitraj de pe lângă camerele de comerţ judeţene, iar avocatul Bazil Oglindă este secretar ştiinţific.

Membrii Colegiului Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional sunt Smaranda Angheni, decan al Facultăţii de Drept de la Universitatea "Titu Maiorescu", Eugenia Lohan, fost judecător şef de secţie la ICCJ, Stanciu D. Cărpenaru, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea "Nicolae Titulescu" şi avocatul Viorel Roş, potrivit site-ului instituţiei.

Curtea de Arbitraj are în structura sa 128 de arbitri români înscrişi pe o listă a arbitrilor şi dispune de o listă de arbitri străini cuprinzând 50 de persoane.

Pe lista de arbitri interni şi internaţionali, valabilă de la 6 martie 2013, sunt Mihail Vlasov şi membrii din conducerea Curţii de Arbitraj.

De asemenea, pe listă mai sunt, printre alţii, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, Viorel Ciobanu, fost judecător al Curţii Constituţionale şi fost preşedinte al Curţii de Arbitraj, fostul consilier prezidenţial Ștefan Deaconu, Gheorghe Florea, preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, deputatul Alina Gorghiu, Mircea Grosaru, fost membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, avocatul Flavius Baias, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Adrian Balaban Grăjdan, consilier juridic, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, foşti judecători la ICCJ, avocaţi, consilieri juridici şi notari.

Potrivit Regulilor de procedură arbitrală proprii, Curtea soluţionează în drept sau în echitate litigii internaţionale, în baza convenţiei arbitrale încheiate de părţile în contract, precum şi litigii interne.

Sentinţele din litigiilor Curţii de Arbitraj sunt definitive şi obligatorii pentru părţi şi se bucură de o largă recunoaştere internaţională. Şedinţele de judecată nu sunt publice, nici o persoană nu are acces la informaţiile privind activitatea de soluţionare a litigiilor Curţii de Arbitraj. Procedura arbitrală se desfăşoară pe parcursul a cel mult 12 luni în arbitrajul internaţional şi 6 luni în cel intern.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, ar fi cerut unui om de afaceri un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige un dosar de arbitraj, iar marţi a primit de la acesta 200.000 de euro din suma cerută, fiind reţinut pentru trafic de influenţă, informează DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată miercuri, într-un comunicat de presă, că procurorii Secţiei de Combatere a Corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru infracţiunea de trafic de influenţă.

Mihail Vlasov a fost denunţat la DNA de un om de afaceri, de la care ar fi cerut un milion de euro, iar marţi a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, asupra preşedintelui Camerei de Comerţ fiind găsită suma de 200.000 de euro, a precizat sursa citată.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a fost audiat marţi noapte la DNA, iar la finalul declaraţiilor, procurorii au emis ordonanţă de reţinere pe numele acestuia, pentru 24 de ore, respectiv de miercuri, ora 00.35 până la joi, la aceeaşi oră.

Vlasov urmează să fie dus miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, care va decide dacă va fi arestat preventiv pe 29 de zile, la propunerea procurorilor.

Potrivit ordonanţei de reţinere, începând din 2013, martorul denunţător, alături de fostul său partener de afaceri, erau părţi într-un dosar de arbitraj, în calitate de pârâţi-reclamanţi, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Printr-un intermediar, denunţătorul ar fi aflat că Mihail Vlasov este interesat de industria de tipar din România şi că doreşte să-l cunoască.

Astfel, în 13 martie, în urma unei programări prealabile, denunţătorul a mers la biroul lui Vlasov, din sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României, unde, pe parcursul discuţiei, i-ar fi pretins un milion de euro pentru a-l ajuta să câştige procesul.

"După mai multe negocieri, în finalul discuţiei, Vlasov Mihail i-a propus denunţătorului următoarea înţelegere: să-i promită acestuia suma de 1.000.000 euro, iar, până la termenul din 19.03.2014, să îi dea 200.000 euro, urmând a primi de la instanţă mai multe termene de judecată, astfel încât să aibă timpul necesar să achite, în tranşe, întreaga sumă de bani", au arătat procurorii în documentul citat.

Mihail Vlasov s-a întâlnit cu denunţătorul, marţi, în jurul orei 20.00, într-un restaurant din Bucureşti şi a reiterat solicitarea de a primi un milion de euro, "în schimbul influenţei pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, promiţând că îi va determina pe aceştia, ca în exercitarea atribuţiilor de serviciu să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului", potrivit DNA.

Preşedintele Camerei de Comerţ i-ar fi învederat denunţătorului că, iniţial, trebuie să primească 200.000 de euro, iar după ce instanţa de arbitraj ar dispune amânarea cauzei, până la următorul termen de judecată, să îi mai dea încă 300.000 de euro. Vlasov ar fi spus că, după ce va primi şi această sumă, instanţa de arbitraj ar fi dispus soluţia favorabilă denunţătorului.

În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Surse judiciare declarau marţi, pentru MEDIAFAX, că Mihail Vlasov a fost ridicat de procurorii DNA, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea aproximativ 200.000 de euro, sumă ce reprezenta prima tranşă dintr-un milion de euro, bani pe care Vlasov ar fi urmat să-i primească pentru "a aranja" un proces la Curtea de Arbitraj, instituţie aflată în subordinea Camerei de Comerţ.

Mihail Vlasov, în vârstă de 70 de ani, este preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României din 2007, iar în perioada iunie - decembrie 2008 a deţinut şi un mandat de deputat.

Este tatăl a două fete - Vanda Anamaria Vlasov şi creatoarea de modă Ingrid Vlasov - şi socrul fostului ministru de Interne Cristian David (PNL), căsătorit cu cea dintâi.

În 2012 Mihail Vlasov a fost reclamat la DNA pentru corupţie, relatează gandul.info. Un număr de 12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar fondurile Camerei de Comerţ.

"Preşedintele CCIR, dl Mihail M. Vlasov a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei, existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23 aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4 (Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată "prevederi 2011" a fost menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai 2011", se arăta în sesizare.

Până în prezent, Mihail Vlasov nu a fost trimis în judecată de către DNA.